« Alte articole din categoria Opinii
Vampirii, nea Cornele!
Opinii - Cornel Ungureanu(citeste alte articole de acelasi autor »)
Versiunea pentru tiparire
Marimea textului: 
În anii mei de irosire şi de izolare, nu puţini, dar craioveni, nu mi-am imaginat că voi avea asemenea prieteni. Serile au devenit ale lor. Uneori ne întâlnim când ies din redacţie, la un youtube party sau la un film, asezonate cu vin roşu, ceaiuri spectaculoase şi plăcintă cu mere, alteori, mai rar, ieşim la o piesă de teatru, un concert, o plimbare în parc, de obicei însă ne scriem e-mail-uri cu întrebări directe şi răspunsuri asemenea, ne trimitem link-uri (cântece, fragmente de filme, vreo frază din jurnalul Constanţei Buzea, din „Accidentul“ lui Sebastian sau din cel mai recent articol despre Marin Preda, timorat, în ultimii săi ani, de telefoanele anonime care îl ameninţau cu moartea, ca să dau exemplele acestei săptămâni). Mai lăsăm să crească vreo tăcere („Mi se întâmplă să mă plictisesc de cei din jurul meu, am nevoie să îmi încarc bateriile, să povestesc lucruri noi, ei să aibă experienţe noi, altfel cunoscându-ne prea bine reacţiile, replicile“ - Dan), căci unele prietenii au gustul familiar de cremă caramel cu sirop de zahăr ars făcută de bunica, în vreme ce altele sunt noi, imprevizibile. „Ştii simplitatea aia «fără aşteptări»? Dar drumul singurătăţii de la „Ce pacoste!“, la «Cât confort!»?“, o întrebam pe Nico, în timp ce ne dădeam în leagăn (ieşisem să fumeze, era noapte de noiembrie, iar cerul, o pâclă). „Simplitatea fără aşteptări o ştiu în varianta aşteptări mici, iar cealaltă nu o consider singurătate, ci curăţenie“, zicea. Îmi plăcea cum foşnea puţin ambalajul, înainte de a deschide o poveste cu personaje năvalnice şi intrigă dramatică sau pe aceea despre rujuri, ori a parfumurilor, aşteptam însă, cu prudenţă, apariţia divergenţelor insurmontabile („Dacă nu o să îmi placă filmul tău preferat, cum am să îţi spun asta?“ – Dan). „Cât de diferit eşti?“, m-a întrebat, în timp ce intram în casă. „Cât de diferit poţi accepta?“, am răspuns, cu gândul la „Let the Right One In“, filmul pe care Dan îl văzuse cu o seară înainte, în Toronto, şi în care un băieţel blond, de 12 ani, descoperă că fetiţa brunetă de care se îndrăgostise era vampir (o deosebire nu tocmai de neglijat).
Dimineaţa, ne vom duce la serviciu, ne vom saluta, dacă vom avea răgaz („Tu ce faci de recesiune?“ - Nico. „Încep să iasă vulpile speriate din oameni, planează aerul de nesiguranţă între colegi, este destul de clar că unii vor fi daţi afară, au început să se pândească, se aud săpăturile, bârfele, tăcerile, sunetul de gheaţă spartă“, adăuga). Altfel, bombardamentul de peste zi nu ne va interesa. Bătălia politică, mârlăniile şi zâmbetele candidaţilor, dezvăluirile vreunui fost şef de servicii secrete, violenţa, trăncăneala, alte minuni şi minciuni de care sunt pline micile ecrane. Nu vreau să scriu despre ele, aşa că, până când voi găsi timp pentru romanul ăla, îmi înghesui prietenii într-un articol de ziar, deşi parcă aud reproşul bunicii privind în caietul de teme: „Ai dat rasol!“. E drept, dar dacă mă amuză felul, cunoscut de atâţia ani, în care Corina îmi adresează cereri în numele motanului Mau, începându-şi frazele cu „unchiule“, ar fi greu să nu zâmbesc auzind-o şi pe Nico, revendicând în numele pisoiului: „Nea Cornele, kitekat mai ai?“. Genul de lucru care mi-o aminteşte pe Corina, ţinând castronul cu prune uscate, afumate, în poală: „Întotdeauna mi-au plăcut prunişoarele. Când eram mică le mâncam repede, apoi scuipam sâmburii, dar, ajunsă la ultima, îl ţineam şi o oră, ca să păstrez cât mai mult acel gust“.
Nota curentă: 5.0 din 16 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de podpag:
aplauze.ropot.artico l bun chiar peste medie - de I C from NY:Desi spunem:"Apara-ma, mama, de prieteni, ca de dusmani nu mi-e teama", trebuie sa recunoastem ca, in fiecare dintre noi, exista o mare nevoie de a avea prieteni, dar si o mare frica de dusmani. E mai greu sa-ti faci prieteni, dar e usor sa-i pierzi. Cand castigi un prieten esti bucuros, cand il pierzi te intristezi. E usor sa-ti faci dusmani, dar e mai greu sa scapi de ei. Cand iti faci un dusman esti furios, cand scapi de el esti bucuros. Eu v-as ura, D-le Ungureanu, sa aveti parte de prieteni, numai din aceia de care sa nu aveti nevoie, in ciuda varstei, sa cereti sprijinul mamei ca sa va apere de ei. Si, chiar daca spunem: "Cine nu are dusmani, nu e om", eu zic sa va fereasca Dumnezeu de dusmani, inclusiv de aceia de care nu va e teama. Articol placut, linistitor. Dar si cu un pic de acid, turnat exact acolo unde trebuie. Weekend placut tuturor! In compania celor mai buni prieteni, actuali si viitori.
- de Adela Cirstea:Foarte frumos,imi place mult articolul tau despre prietenie.........si imi aduce aminte de unul...ei chiar doua:) dintre citatele mele preferate :"In prietenie ca si in dragoste ,suntem adesea mai fericiti prin ceea ce ignoram decat prin ceea ce cunoastem"si "oricat de rara ar fi adevarata iubire,ea este inca mai putin rara decat adevarata prietenie" Felicitari! Este ceva in acest articol ,o subtila schimbare...care ma face sa preconizez ca in anii ce vor urma vom citi un foarte bun roman scris de dvs dle Cornel Ungureanu. Succes!
- de valgor:Nu veti gasi timp pentru el decat atunci cand va fi "copt". Si timpul necesar risca sa tinda la infinit. Ati putea, in schimb, sa-i grabiti "coacerea" punand mana chiar acum pe o foaie de hartie si facand o organigrama a ideilor pe care ati dori sa le contina. Restul e munca de rob pe tarlaua astfel desenata. Va asigur ca ati avea cel putin un cititor sigur, eu. Majoritatea articolelor dumneavoastra, inclusiv acesta, stau dovada.
- de ipocritu:baiat bun cmu dar din pacate cam utopic cand ne vorbeste despre lucruri care nu pot exista in realitate. in schimb exista prea multa meschinarie, invidie, minciuna, aroganta dar mai ales ipocrizie. cmu stie sa ne injecteze in creier texte care sa ne rupa de realitate si sa ne arunce in visare (era sa zic transa). si totusi mai sunt si unii imuni care nu se pot desprinde de realitate.
- de doriana:Din fericire, mai exista frumusete pe acest pamant, exista si Oameni...Cel mai mare pericol existential este abrutizarea(sau imunizarea, pierderea sensibilitatii). Ii iubesc pe acesti visatori, "utopici" care nu renunta sa vorbeasca despre frumusete. Frumusetea va salva lumea, spune Dostoievski. Tocmai am recitit romanul " A 25-a ora" de Virgil Gheorghiu. Mi-a placut atat de mult, incat am cumparat vreo douzeci de exemplare si le-am oferit prietenllor. Ma intrebau toti cu ce ocazie le fac acest cadou. Cu ocazia zilei minunate in care am redescoperit frumusetea lumii, le-am raspuns. " Terre, toi bien-aimée,/ Je me donne à toi sans retour/ Moi, l'inconnu qui de très loin, suis venu ici." Rilke
- de I C from NY:Citind comentariile de mai sus, imi dau seama ca lumea asta nu e de tot pierduta. Cata frumusete in gestul daruirii unei carti! Sau a unei flori!. Sau in cate atata alte gesturi.....si alte lucruri.... "Frumu setea va salva lumea", il citati Dvs., D-na/D-ra doriana , pe Dostoievski. Dar frumusetea, oricare ar fi ea, nu exista fara OM. Asadar, pana la urma, Omul va salva Lumea. Omul, "l' inconnu", venit de foarte departe aici, la randul lui, fiind el insusi O FRUMUSETE. Priviti un copil razand,/Priviti un tanar cantand,/Sau un batran tacand!/ Nu te ma mai saturi privind,/La randu-ti, undul din cei trei fiind..... Vorbind numai despre Frumusetea varstelor...
- de cmu:multumesc! e un text departat de canoanele comentariului, ma asteptam la 'Nea Cornele, o luasi pe aratura...'.. din partea unora. pentru ca vorbiti despre frumusete: ieri am fost la Tismana, am citit poeme scrise atunci, cu cuvinte cheie date, de copii si adolescenti, fiind placut surprins, noua generatie care nu mai e cum se cuvine s-a dovedit iarasi un cliseu. o duminica agreabila!
- de hero:Ieri,dimineata,v-am citit articolul,d-le cmu,si impins de un instinct de bucurie sufleteasca ,am "intins-o"catre plaja mea preferata,ca sa ma delectez cu frumusetea locului dar si sa meditez putin la cele scrise de dv...M-am intins confortabil pe un sezlong,dar am ramas totusi imbracat in pantalonii de trening si in tricou,pt ca adia un pic vantul si chiar daca aici clima este mai suava decat la noi acasa totusi este luna noiembrie,...si mi-am inceput meditatia.Cam o jumatate de ora,am meditat atat de profund ca nu imi aduc aminte nimic,sper sa nu fi sforait prea tare,dupa care auzind tipatul unui pescarus,am revenit din profunda meditatie in care cazusem,dar am ramas cu ochii inchisi lasand soarele sa-mi mangaie in continuare fata.Stand asa,gandeam.."Iacat a,unul din bunii mei prieteni,Natura",da r meditand in continuare,mi-am dat seama ca Natura nu s-ar putea exprima in diferitele ei forme,culori si sunete,fara atotputernica caldura a soarelui,...care nici el nu ar avea valoarea pe care eu i-o atribuiam fara sa fi existat "creatia divina"...Fiind foarte adancit in astfel de meditatii,simt la un momentdat,ceva rece ca ma mangaie peste picioare.Sar ca ars,dar constat ca nu era decat un val mai indraznet care reusise sa ajunga pana la mine,iar in momentul cand se retragea parca-mi soptea.."Scoala-te, mai baietica,si revino cu picioarele pe pamant ca ai cam ajuns cam departe cu meditatia asta a ta".Nu mi-am revenit inca bine ca in dreapta mea aud un zgomot si cand ma intorc, ce sa vezi,..un pustan cu niste dinti de vampir,din plastic,facea eforturi disperate sa ma sperie,dar acestia scapandu-i din gura ,a rupt-o la fuga spre locul un era asezata mama lui...Am ramas surprins de legatura dintre obiectivul meditatiei mele,articolul d-lui cmu si realitate...,asta pt ca ,meditam eu in continuare,dar de data asta cu ochii deschisi,vampirii au aparut in urma unor povesti de dragoste(o forma de prietenie mai adanca) iar mamica pustiului chiar iti trezea anumite instincte catre o relatie de prietenie aprinsa...Intre timp a aparut si bunica pustiului,si atunci am inceput sa fiu mai putin optimist si am gandit ca de fapt si homosexualii au aparut tot in urma unor relatii de prietenie la fel de adanci si la fel de stranse...si iarasi am fost surprins de niste rasete vesele ce veneau din spatele meu...Erau prietenii mei,..."Auzi,nene,i a dintii aia din nisip si du-te sa o sperii si tu pe mamica ,lu ala micu`"Ma uit la ei si-i iau la rost.."Mai,pafletar ilor,voi ce credeti ca ma batut soarele chiar atat de tare in cap???Vreti sa ma duc cu dintii astia sa sperii femeia si cand i-oi zice..."Bau,am venit sa-ti sug sangele,ea sa ia calendarul si sa-mi spuna...Auzi ,nene,vino matale pe 5 ale lunii viitoare,daca vrei sa-mi ****sangele,...sau,s a-mi intinda O.B.-ul si sa ma trimita sa-mi fac un ceai instant???Voi vreti sa ziceti ca-mi sunteti prieteni??"Am inceput sa radem,ne-am imbratisat si uitand de toate,am inceput sa povestim tot felul de chestii si sa ne distram....
- de hero:Dintr-o data,mi-am adus aminte si i-am intrebat pe prietenii mei cum de au stiut ca ma vor gasi chiar acolo..."pai,tu cam ce crezi,...ne-am luat dupa norol de praf de l-ai lasat in urma ta cu masina..hahaha".Hmm m..am prins miscarea,ati trecut pe acasa si va zis nevasta-mea unde sunt(ea a ramas acasa cu o prietena de-a ei cu care nu se vazuse de mult si stiind ca nu-mi place sa asist la trancaneala femeilor,ma expediat la plaja singur)...Am avut o revatie,dandu-mi seama ca familia mea este de fapt cel mai important prieten al meu...si din nou am cazut in meditatie..Un proverb lusitan spune ca.."Prietenii adevarati sunt mai rari decat diamantele"..iar eu cred ca este adevarat,pt ca eu nu ma pot lauda ca am f. multi prieteni,dar ceea ce am este de valoare...Pe seara,ne-am intors acasa la mine unde ni s-au alaturat si sotiille prietenilor mei si am facut obisnuitul gratar de sambata seara...peste oceanic si miel,cu vin de cea mai buna calitate,...am mancat ne-am distrat spunand ultimele bancuri si curiozitati si ne-am despartit,undeva dupa 2 noaptea...Da,prieten iile au o valoare inestimabila,d-le cmu..Articolul dv.de la acest sfarsit de saptamana se inscrie iaras in galeria celor de buna calitate,ce inspira cititorul si da frau liber imaginatiei celor ca apreciaza viata...Sa va bucurati de un cat mai placut rest de week-end!O zi buna,tuturor!
