Profesori, cercetători, academicieni şi alţi specialişti din agricultură dezbat, timp de o săptămână, la Craiova, ce se poate face pentru îmbunătăţirea calităţii solului din Oltenia, ce soiuri se pretează la actualele condiţii climatice şi ce se poate face pentru ca ţara noastră să producă în agricultură. Solul din zonă este afectat de eroziune, contaminare, dar, mai ales, de reducerea materiei organice.
Peste 200 de specialişti din domeniul ştiinţei solului din România, Japonia, Turcia, Italia, Spania, Iordania şi Irak, cadre universitare, studenţi şi fermieri participă, începând de ieri, la cea de-a XX-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Ştiinţa Solului, care este găzduită la Craiova anul acesta, de către Universitatea din Craiova, în colaborare cu Facultatea de Agronomie şi Horticultură. În perioada 27 august – 1 septembrie 2012, specialiştii vor dezbate problemele legate de solurile din judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi şi vor încerca să evalueze potenţialul lor de fertilitate. „Este o conferinţă care se organizează din trei în trei ani şi a venit rândul Craiovei să o găzduiască. Tema conferinţei este starea de sănătate a resurselor de sol şi poluarea solului în Oltenia. Scopul nostru este să studiem solurile din zona noastră (avem 14 profile de sol în Oltenia) şi să stabilim ce măsuri tehnologice să luăm pentru îmbunătăţirea calităţii solului. În Oltenia, există probleme cu solul: în Dolj sunt nisipurile din stânga Jiului şi trebuie să vedem ce putem să cultivăm acolo; în Gorj sunt mii de hectare acoperite cu halde de steril provenind de la exploatările miniere din zonă“, a declarat, pentru GdS, Romulus Mocanu, cadru universitar şi, totodată, preşedintele executiv al Societăţii Naţionale de Ştiinţa Solului. Preşedintele acestei societăţi, Mihai Dumitru, a tras un semnal de alarmă în cadrul unui studiu realizat pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului: „(…) Dacă nu mărim sprijinul pe suprafaţă, România nu va avea niciodată siguranţă alimentară şi vom importa din ce în ce mai mult. Suntem departe de a îndeplini acest concept de siguranţă alimentară“.
Ar trebui să cultivăm 7,2 milioane de hectare
Mihai Dumitru a remarcat că lipsa cadastrului în România atrage date contradictorii în ceea ce priveşte suprafeţele arabile din ţara noastră. În timp ce unele organisme estimează în jur de 8,11 – 8,15 milioane de hectare de teren arabil în România, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) are în evidenţe 10,2 milioane de hectare e teren arabil. El a mai arătat că securitate alimentară există atunci când oamenii au suficiente alimente pentru a-şi satisface nevoile minime de hrană. Specialistul citat susţine că pentru a exista siguranţă alimentară ar fi nevoie de cultivarea a 7,2 milioane de hectare în România, ceea ce este irealizabil în acest moment şi în viitorul apropiat. De aceea, România apelează tot mai des la importuri de produse alimentare, iar la aceste aspecte se adaugă şi degradarea continuă a solului: eroziune, contaminare, reducerea materiei organice.
Cum protejăm solul
Specialiştii care participă la conferinţă studiază cum poate fi îmbunătăţită calitatea solului în regiunea Olteniei, dar şi în România, în condiţiile în care anul acesta producţia agricolă se diminuează cu aproape 60%, iar în Europa producţia de alimente se diminuează cu circa 20%. Eficienţa utilizării apei în ferme ar fi o soluţie, dar nu există sisteme de irigaţii. Reciclarea nutrienţilor din sol utilizând gunoiul de grajd ar fi o altă soluţie pentru îmbunătăţirea calităţii solului. „Dar cum putem face acest lucru, când noi poluăm apele cu gunoiul de grajd, în loc să îl punem pe câmp?“, se întreabă retoric profesorul Dumitru. În condiţiile unei clime ca aceasta din sudul ţării, unde seceta primează de câţiva ani, o soluţie ar fi cultivarea de soiuri rezistente la secetă. Profesorul Ahmed Mermut, de la Departamentul de Ştiinţă a Solului de la Universitatea Saskatchewan din Canada, a atras atenţia că populaţia Terrei este în continuă creştere, ceea ce înseamnă că şi necesarul de alimente a crescut. „Populaţia continuă să crească. În Europa este OK, dar în Africa şi Asia sunt probleme. (…) Există potenţial uriaş pentru producţie alimentară în Brazilia, nu şi în Europa. Aici s-a ajuns la limită“.
Experţii în pedologie au menţionat la deschiderea oficială a Conferinţei Naţionale de Ştiinţa Solului că este nevoie de decizii separate în acest domeniu, deoarece solurile diferă de la o regiune la alta, de la o ţară la alta, iar soluţiile de redresare sunt diferite.
Ce soluri vor studia străinii în Oltenia
Specialiştilor din cele şapte ţări veniţi la evenimentul de la Craiova le vor fi prezentate probe de sol din regiunea Olteniei, în special din zonele Dăbuleni, Segarcea, Târgu Cărbuneşti, Peştişani, Motru, Rovinari. Organizatorii au inclus în program şi un tur al Craiovei, precum și vizitarea mânăstirilor din Oltenia.
