Şefii Finanţelor doljene acuză firmele locale că, invocând criza, au dat afară oameni fără să fie cazul şi că mulţi angajaţi la privat au salariul minim pe economie doar în acte, dar ei primesc mai mulţi bani. ITM Dolj confirmă că 40% dintre salariaţii din mediul privat sunt plătiţi cu minimul pe economie. Fiscul mai acuză patronii că şi-au luat maşini de lux, BMW X6, Audi Q7 şi, de fapt, au firmele pe pierderi. Mediul de afaceri ripostează: „E treaba firmelor private ce fac cu banii lor. Ce, noi îi întrebăm pe cei de la Fisc ce maşini au şi în ce vile locuiesc?“.
Şefii Fiscului doljean s-au supărat pe mediul local de afaceri. Întrebat care sunt problemele firmelor private din Dolj, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu, a dezvăluit, în conferinţa de presă de ieri, că multe firme doljene au profitat de criză ca să dea afară oameni şi că mulţi angajaţi au pe cartea de muncă salariul minim pe economie, când, de fapt, mai primesc bani în plus, „la negru“: „Mediul de afaceri, profitând din plin de criză, încearcă să pună totul pe politica guvernului, dar unor societăţi nu le este aşa de greu precum se vaită. Profitând de criză, unele firme au dat oamenii afară, le-au scăzut salariile fără să fie cazul. Există o statistică a salariilor din mediul privat şi majoritatea acordă în acte salariul minim, dar mai dau bani în plus la salarii fără a-i evidenţia în acte. Nu poate să mă convingă nimeni pe mine că li se plătesc doar salariile minime. Înseamnă că au alte surse de venit şi noi vrem să le descoperim“, a spus Eugen Călinoiu. El a mai arătat că DGFP Dolj a făcut propuneri către Ministerul Finanţelor pentru ca toate persoanele fizice să îşi declare veniturile la stat, propuneri pe care GdS le-a prezentat zilele trecute. Directorul adjunct al DGFP Dolj responsabil de inspecţia fiscală, Ioan Filipescu, a precizat că „din controalele la agenţii economici a rezultat că cei mai mulţi care lucrează în comerţ sunt plătiţi cu minimul pe economie. Chiar şi patronii au salariul minim pe economie în acte. De regulă, sunt firme mici, cu cifre de afaceri mici şi cu pierderi. Sunt patroni care îşi achită furnizorii din bani aduşi de acasă, din alte sume decât cele de la firmă“.
Situaţie alarmantă: 40% dintre angajaţii din eco-nomie au salariul minim
Directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), Cătălin Mohora, a precizat pentru GdS că 40% dintre salariaţii doljeni care activează în mediul privat sunt plătiţi cu salariul minim pe economie. În cifre absolute înseamnă că aproape 40.000 de persoane din Dolj trăiesc doar cu salariul minim sau au evidenţiat în acte acest salariu minim. ITM ne-a furnizat încă o informaţie care arată cât se poate de real în ce situaţie jalnică este judeţul din punct de vedere al locurilor de muncă în sectorul privat: în Dolj activează cu acte doar 99.381 de persoane în economia reală. „Dintre cele 99.381 de contracte active în domeniul privat, 40% sunt încheiate pe salariul minim pe economie de 600 de lei pentru necalificaţi, 720 de lei pentru calificaţi sau 1.200 de lei pentru cei cu studii superioare“, a spus Cătălin Mohora. Potrivit ITM Dolj, 4.000 de doljeni cu salariul minim au contract de două ore pe zi, majoritatea având cumul de funcţii, adică mai au un serviciu cu normă întreagă. Alte 3.140 de persoane au contract de muncă de patru ore pe zi, iar cei mai mulţi, 32.515 persoane, au contracte de opt ore pe zi. „Este cunoscut fenomenul muncii «la gri», în care oamenii au în acte salariul minim pe economie şi mai sunt plătiţi cu sume în plus. Dar problema este că oamenii nu declară că primesc alte venituri decât cele de pe cartea de muncă decât foarte rar, după ce au plecat de la firma respectivă sau dacă nu au primit banii potrivit înţelegerii verbale. Noi avem acţiuni comune cu alte instituţii pentru depistarea acestor patroni care plătesc oamenii peste ceea ce au în acte“, a precizat directorul ITM, Cătălin Mohora.
„Aceasta e realitatea din economie“
Reprezentanţii patronatelor dau peste nas Fiscului, acuzându-i că sunt într-o mare eroare. „Referitor la salariile minime, aceasta este realitatea economiei. Dacă statul impozitează excesiv munca, aici se ajunge. Plătim aproape 50% din salariu contribuţii la stat. Dacă firmele nu ar mai plăti impozite şi taxe aşa mari, ci doar la 20-25%, atunci se vor plăti şi contribuţiile la stat, va dispărea şi munca la negru. La privat nu sunt ţinuţi degeaba oamenii, ca la stat. În sectorul IMM-urilor nu poţi să ţii un angajat dacă nu ai de unde să-l plăteşti sau dacă nu vinde produsele pe piaţă“, a spus Valentin Cristea, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Privaţi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Patronii – acuzaţi că îşi cumpără maşini de lux, dar la stat nu plătesc nimic
Şefii Fiscului mai spun că patroni de firme private din Dolj se lăfăie în maşini de lux, deşi IMM-urile lor sunt pe pierdere. Directorii DGFP Dolj au precizat că au luat o situaţie de la Direcţia de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova din care reiese că în perioada crizei foarte mulţi patroni şi-au cumpărat maşini de zeci de mii de euro, BMW X5, X6 sau Audi Q7. „Este evaziune la vedere. Îşi iau pe leasing maşini cu rate de 1.000 de euro pe lună, iar firma lor este pe pierdere. Chiar aduc bani de acasă să îşi plătească rata la leasing la astfel de maşini?“, a spus Filipescu. „Sunt firme care nu au nici un activ, rulează miliarde de lei şi se lăfăie în bunuri de lux“, a spus şi Călinoiu, accentuând ideea că, de când a apărut criza în Craiova, s-au înmatriculat foarte multe maşini 4×4, de capacitate cilindrică de peste 3.000 de centimetri cubi. Totodată, şefii Finanţelor doljene au recunoscut că nu este nimic ilegal în modul în care au procedat patronii care şi-au cumpărat maşini puternice în leasing.
Patronii atacă dur reacţia Fiscului vizavi de maşinile private. „Ce, e treaba statului ce fac patronii cu banii lor? Nu-şi ia statul bani în plus pe motoarele de la Q7? Ce, noi îi întrebăm pe cei de la Fisc ce maşini conduc ei şi în ce vile locuiesc? Problema este că în ţara asta sunt 3,5 milioane de angajaţi în domeniul privat care muncesc şi ţin în spate restul de 17 milioane de oameni, inclusiv pe bugetari. Dacă vor bani la buget, să scadă impozitele şi taxele şi să crească amenzile, la fel ca în Occident“, a spus Valentin Cristea, vicepreşedintele CNIPMMR.
Peste 1.200 de „jeep-uri“ cumpărate în perioada crizei
GdS a solicitat Direcţiei de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova situaţia cu maşinile cu o capacitate cilindrică de peste 2.000 de centimetri cubi (la acestea se plătesc impozite mai mari începând cu acest an) înmatriculate în Craiova în 2009 şi 2010. Potrivit datelor furnizate de directorul instituţiei, Sorin Marcu, cele mai multe autoturisme au fost cumpărate de persoanele fizice şi juridice în 2009: „În 2009, persoanele fizice au înregistrat la noi 487 de autovehicule de peste 2.000 de centimetri cubi, iar în 2010 – 463 de astfel de autovehicule. Pe persoane juridice au fost 198 de autovehicule în 2009 şi 115 în 2010. Numărul exact de autovehicule poate fi mai mic, pentru că este posibil ca aceeaşi maşină să fi fost cumpărată în 2009 şi vândută în 2010, dar la noi în sistem apare ca şi înregistrare nouă la altă persoană, ceea ce nu înseamnă că este altă maşină. Printre aceste autoturisme sunt şi unele second hand“, a spus Sorin Marcu, director al Direcţiei de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova.
Situaţia înregistrărilor de maşini de lux la Primăria Craiova pe persoane fizice, în perioada crizei*
Capacitate cilindrică (cm cubi) Nr. maşini 2009 Nr. maşini 2010
2.000-2.600 277 261
2.600-3.000 161 157
peste 3.000 49 45
*Date furnizate de Direcţia de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova
Situaţia înregistrărilor de maşini de lux la Primăria Craiova pe persoane juridice, în perioada crizei*
Capacitate cilindrică (cm cubi) Nr. maşini 2009 Nr. maşini 2010
2.000-2.600 84 51
2.600-3.000 92 51
peste 3.000 22 13
*Date furnizate de Direcţia de Impozite şi Taxe din cadrul Primăriei Craiova
