An de an, pe 15 august, la Mănăstirea Tismana, din judeţul Gorj, se strâng mii de credincioşi. În ciuda distanţelor pe care le au de parcurs, creştinii vin la mănăstire pentru a participa la slujbele oficiate cu ocazia acestei mari sărbători.
Sărbătoarea din 15 august de la Mănăstirea Tismana din judeţul Gorj adună mii de credincioşi. Veche de peste şase secole, Tismana a fost numită „cea mai veche şi mai măreaţă dintre mănăstirile de peste Olt“, de Grigore Alexandrescu sau „fără seamăn nici în această ţară, nici în alta, prin frumuseţea locului şi a aşezării, prin mulţimea apelor sale şi întărirea naturală pe care o are, ajutată şi de ocrotirea zidurilor sale înconjurătoare“, cum a descris-o celebrul călător Paul de Alep, arhidiaconul şi însoţitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în călătoria din 1657. Tismana a constituit şi unul dintre primele centre de activitate cărturărească şi artistică, activitate pe care a desfăşurat-o până în secolul al XIX-lea.
Adormirea Maicii Domnului – hramul mănăstirii
Hramul unui lăcaş de cult este o sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici. La Tismana, hramul Sfintei Mânăstiri este ziua de 15 august, când creştin-ortodocşii sărbătoresc Adormirea Fecioarei Maria sau Sfânta Maria cea Mare. Pe 8 septembrie este celebrată Sfânta Maria cea Mică. Pe 15 august, la Mănăstirea Tismana se oficiază slujbe la care participă Mitropolitul Olteniei, ÎPS Teofan, şi zeci de preoţi. Ceremonialul religios se desfăşoară în curtea mănăstirii. Se obişnuieşte ca, în această zi, femeile să dea de pomană struguri pentru sufletele celor morţi. De asemenea, se mai dau de pomană colaci şi faguri de miere şi alte bunătăţi. După venirea de la biserică, gospodinele aşază masa acasă pentru rude şi prieteni.
Bâlci la Tismana
Marele bâlci al Sântămăriei începe dis-de-dimineaţă, când comercianţii sosiţi cu marfă îşi aşază tarabele. Îşi aşteaptă nerăbdători clienţii, pregătesc micii şi pun la rece berea. Mulţi dintre ei vin în poiană cu câteva zile înainte. Pentru localitatea Tismana, bâlciurile înseamnă păstrarea unei vechi tradiţii, un fragment din eternitatea sărbătorilor pastorale, semn al obiceiurilor transhumanţelor tradiţionale. „Peste 15.000 de persoane se vor perinda prin Tismana de 15 august. Bâlciul are loc în poiana de lângă Pădurea Şarşori, iar tinerii din judeţ şi nu numai au obiceiul să vină aici cu corturile cu o noapte înainte. Fac focuri de tabără, cântă şi se distrează. În ziua de Sfânta Maria are loc şi un festival al cântecului popular şi al portului tradiţional. Va cânta şi Ansamblul Artistic Doina Gorjului“, a spus Costel Buzianu, edilul oraşului Tismana. La Festivalul Cântecului, Dansului şi Portului Popular de la Tismana participă an de an formaţii artistice de elevi care cântă muzică populară. Anul acesta va avea loc cea de 39-a ediţie a acestui festival.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare
În ajunul sărbătorii, vrăjitoarele susţin că învaţă descântecele de la Maica Domnului, care le apare în vis. De asemenea, aceasta este invocată la finalul descântecelor pentru că, altfel, se spune că nu au efect. „Descântecul de la mine şi leacul de la Maica Domnului”, spun bătrânele de la sate.
Tot în această zi, care este numită şi Cercurile Sfintei Marii, fetele îşi fac „de dragoste“ cu o buruiană ce se numeşte „năvalnic“. Acestea poartă planta în sân pentru că tradiţia spune că aduce peţitori din toată ţara în casa fetei. În această sfântă zi nu se merge înapoi şi nu se aruncă părul tuns. În caz contrar, se spune că Maica Domnului va plânge, iar dracul va râde.
