Prefectura Dolj a dat în urmărire generală terenurile libere din judeţ, vizate pentru retrocedare pe legile fondului funciar. Foştii proprietari au câştigat definitiv şi irevocabil în instanţă peste 1.800 de hectare de teren, însă primarii susţin că nu mai au la dispoziţie decât 336 de hectare.
Prefectura a decis să înfiinţeze o comisie formată din reprezentanţi ai administraţiei judeţene şi ai instituţiilor care pot identifica suprafeţele libere: Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI). „Începând cu 12 decembrie, vom chema la comisie primarii şi secretarii de primării din judeţ, pentru a inventaria terenurile libere şi necesarul de retrocedat. În prima fază, vrem să rezolvăm hotărârile definitive şi irevocabile. Din cauza retrocedărilor haotice din anii ‘90, unii foşti proprietari nu pot primi teren pe vechile amplasamente. O parte din hotărârile judecătoreşti cer administraţiei retrocedarea pe vechile amplasamente. Eu nu cred că nu mai sunt terenuri disponibile, rămâne să le inventariem. Dacă găsim o medie de 20 de hectare de teren libere pe fiecare comună, rezolvăm această problemă. Prefectura Mureş a avut conturile blocate din această cauză, iar eu nu vreau să ajung în această situaţie“, a declarat prefectul de Dolj, Marius Deca. Prefectura doljeană a făcut o solicitare către Agenţia Domeniilor Statului (ADS) pentru repartizarea unor rezerve de teren, dar această operaţiune se va face numai după inventarierea terenurilor, libere, mai spune prefectul.
Afacerile imobiliare din jurul Craiovei – un cartof fierbinte
De o atenţie deosebită se bucură comunele limitrofe Craiovei, unde interesul imobiliar în anii 2005 – 2009 a fost uriaş. Mare parte din terenuri introduse în intravilanul localităţilor au produs milioane de euro, făcând loc cartierelor de locuinţe. Cu toate acestea însă, sute de oameni aşteaptă să le fie retrocedate terenurile solicitate. Prima care ar putea finaliza retrocedările este Cârcea: are 423 de hectare de la Staţiunea Didactică „Banu Mărăcine“, terenuri care au fost câştigate în instanţă. Pământul a fost luat de Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor Fondului Funciar, condusă de fostul prefect Silviu Dumitru, şi dat comunei Cârcea pentru a-l retroceda. Staţiunea a contestat decizia în instanţă, dar a pierdut, iar terenurile au rămas în ograda Primăriei Cârcea. Pentru a fi împărţit oamenilor, terenul trebuie mai întâi parcelat, iar solicitanţii să fie de acord cu amplasamentul. Chiar dacă întreg procesul va mai dura, Cârcea se poate declara mulţumită că are pământ de împărţit.
Situaţia este diametral opusă în comuna Malu Mare. Deşi foştii proprietari sau moştenitorii acestora îşi cer terenul înapoi, conducerea primăriei a declarat că nu mai are nici un metru pătrat de pământ liber. Ca să fie convingători, edilii din Malu Mare au făcut mai multe demersuri de-a lungul timpului către Prefectura Dolj, prin care cereau să li se atribuie mai multe terenuri, printre care şi cel de la Penitenciarul cu Regim Semideschis Pelendava, în suprafaţă de 231 de hectare. În total, Malu Mare are nevoie de peste 300 de hectare pentru retrocedări, fie că este vorba de solicitări pe Legea nr. 247/2005, fie că este vorba de hotărâri judecătoreşti. Întrebat dacă îi crede pe primarii care se plâng de lipsa terenului, prefectul Deca a dat de înţeles că ar fi multe de spus pe această temă. „S-ar putea ca aceste terenuri să existe, dar, din interes, să zici că nu mai ai. Dacă mă voi duce la APIA, poate descopăr că aceste terenuri poate sunt muncite. Oricum, vreau să întreb şi la APIA, pentru că este una dintre cheile în care poate afla situaţia reală. Mulţi mi-au zis că retrocedările sunt un cartof fierbinte şi să nu mă bag. Dar, în trei luni, aş vrea să rezolvăm situaţia celor care au hotărâri judecătoreşti“, a spus Deca.
Iţe încurcate la staţiuni
Despre staţiuni, prefectul a spus că lucrurile sunt încurcate. „Din zece oameni care stau la masă, sunt 11 păreri“, a precizat el. Spre deosebire de cazul Staţiunii Banu Mărăcine, care a fost hăcuită pentru a-i îndestula cu teren pe revendicatori, Staţiunea Şimnic rămâne stăpână pe terenul administrat. GdS a scris pe larg despre acest subiect. În mare, Comisia Judeţeană, condusă de acelaşi prefect la vremea aceea, Silviu Dumitru, a decis prin hotărâre să preia terenurile de la staţiune şi să le dea comunei Şimnic pentru retrocedare. După procese care au durat câţiva ani, staţiunea a câştigat definitiv şi irevocabil şi şi-a păstrat terenurile. Numai că, spre uimirea tuturor, staţiunea, alături de mai multe comisii de retrocedare, a fost dată în judecată tocmai de instituţia în subordinea căreia se află, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Ionescu-Şişeşti“, care revendică 250 de hectare de teren, pe care le vrea retrocedate în incinta staţiunii Şimnic.
Revenind la comunele din jurul Craiovei, trebuie să amintim şi de Coşoveni, acolo unde primăria a raportat că are la dispoziţie doar 40 de hectare, dar solicitările sunt de 440 de hectare. „Primarul de acolo mi-a spus că sunt 900 de persoane care revendică terenuri şi că mai bine nu i le dau decât să-i sară oamenii în cap pentru că rezolvă doar câţiva“, a explicat Deca. Şi în Craiova sunt revendicări, prefectul menţionând 21 de revoluţionari care solicită câte un hectar de teren.
