Angajaţii din primării, măturaţi cu forţa

Primăriile din Dolj au intrat în noul an cu mai puţini angajaţi. Din cele peste şapte mii de posturi prinse în organigramele celor 111 unităţi administrativ-teritoriale, 2.243 au fost radiate. Radierile nu s-au făcut însă fără discuţii aprinse. Obişnuiţi cu organigrama plină, primarii s-au dovedit reticenţi în a respecta Ordonanţa de Urgenţă nr. 63/2010 prin care se reducea numărul de posturi din administraţia publică locală. Potrivit prefectului de Dolj, Eugen Georgescu, în unele cazuri, singurul argument care i-a convins pe primari să-şi facă ordine în propria ogradă a fost ameninţarea că vor primi amendă în nume personal de zece mii de lei. Practic, de la începutul anului, primăriile din judeţ au 5.531 de posturi aprobate în organigramă, dar asta nu înseamnă că toate sunt ocupate. În dulcele stil clasic perpetuat de-a lungul timpului, conducerile administrative au aprobat un număr mai mare de posturi decât cel al persoanelor efectiv angajate, pentru ca, la nevoie, să poată jongla cu ele. Printre primăriile care au pierdut cele mai multe posturi sunt Cetate, care a radiat 62 de locuri, Ostroveni – 26, Gherceşti – 20, Coţofenii din Dos – 19 sau Filiaşi – 19. Sunt însă şi primării unde, potrivit ordonanţei, numărul de posturi din organigramă a crescut, aşa cum este cazul la Sadova, care a câştigat 28 de posturi, şi Dăbuleni – 27 de locuri. Stabilirea numărului final de posturi a fost precedată de discuţii intense. De exemplu, Consiliul Judeţean Dolj inclusese pe liste şi posturile de la asistenţa socială, care nu aveau ce căuta acolo, iar la Craiova, Filiaşi şi Băileşti, autorităţile locale incluseseră la finanţare şi posturile de la Poliţia Comunitară. Potrivit lui Eugen Georgescu, primăriile au posibilitatea să facă angajări pe baza ordonanţei, dar pentru o singură persoană trebuia eliberate alte şapte posturi. Această situaţie ar fi fost posibilă dacă la o primărie, majoritatea angajaţilor erau la vârsta de pensionare. Chiar dacă ordonanţa i-a obligat să taie de pe liste zeci sau sute de persoane, unele primării au găsit soluţii inedite pentru evitarea situaţiei. La Craiova, municipalitatea a delegat serviciul de salubritate şi cel al administrării pieţelor, aşa că angajaţii de acolo au scăpat de concediere. Practic, primăria a decis să achite celor două servicii bani pentru prestarea activităţilor specifice, iar în aceste sume intra şi achitarea salariilor angajaţilor. Singurii disponibilizaţi de la Primăria Craiova sunt 300 de poliţişti comunitari. O situaţie asemănătoare este şi la Primăria Ostroveni, unde primarul a transferat serviciul de pază pe fonduri extrabugetare. Fiecare locuitor din comună plăteşte anual o taxă din care sunt achitate salariile paznicilor.