Scadenţa legilor ceapiste din anii ‘70 a ajuns la Craiova. Din cauză că nu poate intabula terenuri din oraş marcate din 1968 ca fiind pe raza administrativ-teritorială a unor comune învecinate, primăria nu poate obţine fonduri europene pentru reabilitarea infrastructurii. Pericolul şi mai mare care paşte Bănia este că, din pricina împărţirilor făcute în baza teritoriilor CAP-urilor, aceste suprafeţe nu mai pot fi incluse în Planul Urbanistic General.
Craiova ar putea pierde administrarea urbanistică a cartiere întregi din 2010, când Planul Urbanistic General trebuie actualizat conform legii. Potrivit reglementărilor în vigoare, la elaborarea hărţii arhitecturale a oraşului se va ţine cont obligatoriu de limitele administrativ-teritoriale, aşa cum au fost desenate în temeiul unor legi neschimbate din 1968, cum ar fi Legea nr. 2 „privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România". Această lege a fost republicată ultima dată în iulie 1981, de atunci suferind modificări doar în anexe, cu prilejul înfiinţării sau al reorganizării unor localităţi ori judeţe. Conform acestor anexe, întocmite după hărţile CAP, nu numai periferiile populate în ultimii ani, dar şi teritorii întinse din interiorul Craiovei aparţin unor comune cum ar fi Şimnicu de Sus ori Podari. Până acum, singurul efect negativ al Legii nr. 2 care a afectat Craiova a fost trecerea taxelor şi impozitelor datorate de persoane fizice şi juridice de la marginea oraşului în bugetul localităţilor învecinate. Guvernele de după Revoluţie nu au respectat la sânge legile CAP când a venit vorba de planurile urbanistice generale ale municipiilor şi de alocarea de fonduri interne lucrărilor de infrastructură.
Între timp, date fiind cerinţele europene în domeniul finanţării investiţiilor din marile aglomerări urbane, regulile s-au întărit. „Ne-am izbit prima dată de această problemă la depunerea proiectului pentru reabilitarea bulevardului Râului. Nu putem obţine bani pentru repararea străzii pe o porţiune importantă de la marginea oraşului, pentru că nu putem intabula terenul. După Legea nr. 2, acesta este în raza administrativ-teritorială a comunei Podari. Am discutat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei de mai multe ori, însă precizările sunt clare: nu avem titlu, nu vom obţine bani europeni", a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. După anexele Legii nr. 2, pe terenul comunei Podari nu se găseşte numai bulevardul Râului, ci şi mai multe blocuri din cartierul 1 Mai. Aceeaşi situaţie şi la limita cu Şimnicu de Sus, unde primăria intenţionează să realizeze cu bani europeni mai multe proiecte de infrastructură, a mai arătat arhitectul-şef al Craiovei.
PUG după cadastru
În privinţa investiţiilor imediate, ecuaţiile ar putea fi rezolvate: comuna Şimnicu de Sus face parte din Zona Metropolitană Craiova şi poate prelua proiectele de asfaltare a străzilor şi de realizare a reţelelor de utilităţi, caz în care alocarea banilor pe Axa 1 – poli de creştere – ar fi legală. La Podari există două variante: fie cooptarea autorităţii în Zona Metropolitană şi modificarea Planului Integrat de Dezvoltare (PID), fie alocarea de fonduri din bugetul local pentru un proiect separat de reabilitare a bulevardului Râului în zona de sud. După 2010 abia vine hopul cel mare: Planul Urbanistic General expiră şi trebuie refăcut în concordanţă cu cadastrul, care, conform Legii nr. 7 din 1996 republicate, se realizează „la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale", implicit după delimitările din Legea nr. 2 pe 1968. „În cazul PUG este pericol mare. Ni se cere să ţinem cont de delimitarea administrativă. Practic, asta nu se poate. Craiova a construit clădiri, drumuri şi reţele pe teritorii care în nişte legi apar păşuni de la Livezi sau mai ştiu eu de unde! În nici un caz!", a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. Nici alternativa nu este roz. „Dacă actualizăm PUG-ul în funcţie de situaţia reală a limitelor oraşului, este foarte probabil ca acesta să nu fie avizat de ministerul de resort. Asta înseamnă bani cheltuiţi degeaba şi, pe cale de consecinţă, şi răspunderea noastră în faţa legii", a mai spus arhitectul-şef. Acesta a precizat că au fost demarate dezbateri atât cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cât şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei pentru găsirea unei soluţii în privinţa elaborării PUG.
