Fostul ministru de externe, Ştefan Andrei, considerat ocrotitorul Universităţii Craiova, a mărturisit că Nicolae Ceauşescu, susţinător al Stelei, a fost supărat când oltenii au câştigat meciul din finala Cupei României din 1977, Universitatea – Steaua 2-1, prin golurile lui Balaci şi Cîrţu
I.J.: După sezonul fast din Cupa UEFA 1982-1983, Craiova Maxima a început să fie desfiinţată. N-aţi mai reuşit să fiţi ocrotitorul Universităţii… Ce s-a întâmplat?
Ş.A.: Nicolae Ceauşescu mi-a atras atenţia să termin cu Universitatea Craiova, spunându-mi cam aşa: „Ministerul de Externe nu are echipă de fotbal!“. Asta s-a întâmplat după „tapajul“ pe care eu l-am făcut în legătură cu transferările lui Cămătaru la Dinamo (1986) şi Ungureanu la Steaua (1987). Tot pe atunci, Nicolae Ceauşescu s-a adresat unui general, Gomoiu, preşedinte al CNEFS: „V-am dat ordin să-l aduceţi pe portarul Silviu Lung la Steaua şi încă nu l-aţi adus!“. Eu am comentat şi această dispoziţie a lui Nicolae Ceauşescu, iar el a aflat şi la prima şedinţă mi-a atras atenţia să încetez cu sprijinirea echipei de fotbal Universitatea Craiova. Totodată, Nicolae Ceauşescu a transmis conducerii secţiei de fotbal a clubului Universitatea ca atunci când reprezentanţii Universităţii vin în Bucureşti să nu mai treacă pe la Ministerul de Externe, adică pe la mine. Ei, în schimb, sprijineau Steaua. Valentin Ceauşescu a avut un rol pozitiv pentru ascensiunea Stelei. Era pătimaş ca şi taică-său… A ajuns să
adopte acea atitudine derizorie ca o finală de Cupa României să fie „câştigată“ de Steaua printr-un comunicat al CNEFS… Cu alte cuvinte, CNEFS, la ordinul lui Valentin Ceauşescu, a validat un gol pe care arbitrul l-a anulat pe teren (finala din 1988, Steaua – Dinamo)! La indicaţia lui Nicolae Ceauşescu a fost scos din fotbal şi Boc, deoarece făcuse închisoare. Din câte ştiu, Boc nu a fost principalul vinovat într-o încăierare dintr-un bar din Bucureşti, dar totuşi a făcut închisoare.
I.J.: Revenind la situaţia propriu-zisă a Universităţii şi a dumneavoastră în raport cu Ceauşescu…
Ş.A.: Situaţia, cum spuneam, era complicată… Ministerul de Interne, ca şi Armata, avea şi pe plan local, la Craiova, forţe puternice care nu iubeau Universitatea. Mai ales cei de la Interne! S-a ajuns apoi la o situaţie bizară, aceea că Ministerul de Interne avea trei echipe în Divizia A, Dinamo, Dinamo – Victoria şi Flacăra Moreni.
I.J.: Şi le-a calificat în Cupele Europene! Aşa a ajuns Victoria să joace cu Valencia, iar Flacăra Moreni cu FC Porto!
Ş.A.: Iar cu Universitatea foloseau anumite metode… De exemplu, un meci de la Moreni a fost cedat de Universitatea ca urmare a unor presiuni de sus. Campionatul a ajuns într-un fel o dispută între cluburile departamentale, Steaua – Dinamo. Îmi amintesc că înaintea unui meci Universitatea – Dinamo i-am spus lui Nicolae Ceauşescu: „Tovarăşe Ceauşescu, Dinamo va aranja acest meci să-l câştige cu ajutorul arbitrilor“. Meciul s-a jucat şi a câştigat Dinamo cu 1-0. Cum s-a marcat golul? La un corner executat de Dinamo, Silviu Lung a fost pur şi simplu luat în braţe de un jucător dinamovist şi aşa alt fotbalist de la Dinamo, cu capul, a înscris! Ceauşescu a urmărit meciul la televizor şi imediat l-a chemat pe Coman, care era secretar al CC şi răspundea şi de sport… Iar Coman l-a chestionat pe arbitrul meciului. Acesta s-a justificat astfel: „Este ultimul meu an de arbitraj în care mai pot ieşi peste hotare să arbitrez. Dacă nu ajutam pe Dinamo să câştige acest meci, Dinamo nu-mi dădea viză să mai ies peste hotare!“. Cam aşa rezolvau pe atunci problemele cei de la Dinamo. Este doar un exemplu.
I.J.: Au fost multe exemple în care Dinamo s-a impus prin metode incorecte…
Ş.A.: Îmi amintesc de campionatul în care Universitatea a învins cu 6-2 pe Steaua la Bucureşti şi când Oblemenco, Marcu, Ţarălungă, Ivan şi Strîmbeanu au dat recital (1972/1973 – n.r.). Surprinzător, oltenii mei dragi au pierdut apoi, acasă, 0-1, cu Steagul Roşu Braşov, iar în ultima etapă au fost învinşi de UTA (gol marcat de Brosovszky). Dinamo a aranjat şi astfel a câştigat ultimele două meciuri cu echipele clujene (Universitatea şi CFR), unul la Bucureşti, celălalt la Cluj. Au aranjat şi scorurile cu care să câştige astfel încât au egalat (la puncte) pe Universitatea, şi au recuperat şi diferenţa la golaveraj! Asta s-a întâmplat în campionatul 1972-1973. Dinamo a ieşit campioană datorită unui gol mai mult la golaveraj. Un aranjament murdar!
I.J.: Ceauşescu?
Ş.A.: Nicoale Ceauşescu a fost bosumflat atunci când Universitatea a învins Steaua cu 2–1 prin golurile lui Balaci şi Cîrţu. Ilie Balaci a pornit o acţiune de la centrul terenului şi a driblat tot ce i-a ieşit în cale, marcând primul gol. Apoi, talentatul şi capriciosul Sorin Cîrţu a înscris al doilea gol, cel care a adus victoria Craiovei în finala Cupei României din 1977. Sau, un alt moment de bosumflare al lui Nicolae Ceauşescu a fost când Universitatea, cu Sorin Cîrţu în formă de zile mari, a surclasat pe Steaua la Craiova.
(Fragment din „Frumoşii nebuni ai Craiovei Maxima“, ediţia a II-a, carte aflată în curs de tipărire la Tipografia de Sud Craiova)
