E vacanţă. Nu prea sunt subiecte autentice de fotbal, ci diverse ştiri. Aşa fac şi eu acum, mă refer la mai multe subiecte de vacanţă.
Deşi aş fi vrut să scriu despre Mirel Rădoi, despre transferul lui în zona petrodolarilor, m-am oprit din pix dintr-un motiv simplu: cred că, mai bine de o săptămână, toate televiziunile şi ziarele numai despre asta au comentat, obositor de mult. De fapt, ce voiam să spun? La un moment dat, l-am auzit pe Rădoi spunând că, citez din memorie, doar Olăroiu este antrenorul determinant din cariera lui de fotbalist… Ce memorie scurtă are Mirel! Sorin Cîrţu l-a făcut, într-un fel, fotbalist, el l-a adus de la Turnu Severin la Craiova (la Extensiv) şi i-a dat şansa să joace, l-a şlefuit şi apoi Rădoi şi-a luat zborul la Steaua, gata făcut, cum se zice. E grea recunoştinţa în Craiova…
Aş mai zăbovi asupra unor declaraţii ale lui Gică Popescu despre valoarea unor jucători, îndeosebi de la Dinamo. Se întâmplă o chestiune ciudată şi destul de nefirească: dacă nu eşti de acord cu cineva sau cu opinia respectivului, imediat eşti catalogat duşman sau mai ştiu eu cum. Aşa şi cu Gică Popescu. Un om de fotbal cu o carieră excepţională în spate, bun cunoscător al fenomenului, este ironizat şi chiar criticat pentru opiniile sale?! Culmea este că Gică are dreptate…
Criza este în România. A ajuns şi în fotbal, iar acum iese la iveală adevărata faţă a patronilor de echipe. Unii şi-au făcut nume, ba chiar şi bani de pe urma cumpărării unor branduri, au pozat în finanţatori bogaţi, au făcut afaceri pe seama asta, plus apariţiile la TV. Acum, când este criză, ar trebui să întoarcă o parte din bani spre echipe, spre transferuri. Aşa-i însă la noi. Unii ştiu doar adunarea…
Ce să mai spun despre Universitatea? Dacă aş scrie că finanţatorul una spune astăzi („mergem doar pe mâna tinerilor“) şi alta face mâine, probabil că iar voi fi taxat în fel şi chip. Propun să aşteptăm ca Şoavă, Merlier şi Njock să joace şi apoi să facem comentarii. Ca atare, mă rezum să spun cu toată sinceritatea că, într-adevăr, Universitatea este o echipă valoroasă şi că are şanse mari să joace într-o cupă europeană. Am mai scris asta în acest colţ de pagină atunci când am argumentat de ce sper ca ambele formaţii din Oltenia, Universitatea şi Pandurii, să ajungă în cupele europene. Le ţin pumnii oltenilor!
Primăvara aceasta este decisivă în privinţa calificării echipei naţionale la Mondialul din Africa de Sud. Este adevărat că nu avem şanse foarte mari, dar nu înţeleg tonul pesimist cu care este abordat subiectul naţionalei. Mai nou, unii ziarişti sunt preocupaţi doar de înlocuirea lui Victor Piţurcă. Chiar nu înţeleg de ce tratăm „trico-lorii“ astfel…
