Pacienţii care îi acuză pe medici de malpraxis ar putea fi obligaţi să plătească preţul expertizei medicale şi salariile celor găsiţi nevinovaţi.
Noul proiect de lege privind malpraxisul îi descurajează pe pacienţii nemulţumiţi să facă plângere împotriva medicilor. Dacă un doctor nu este găsit vinovat de acuzaţii, cel care a făcut plângerea trebuie să plătească societăţii de asigurări contravaloarea expertizei, dar şi celelalte cheltuieli ocazionate de efectuarea anchetei. Or, cei care anchetează malpraxisul sunt aceiaşi specialişti ai Colegiului Medicilor, care îi scot de fiecare dată imaculaţi pe doctorii cercetaţi pentru greşeli profesionale.
Proiectul se află pe site-ul MSP
Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) vrea să modifice prevederile referitoare la malpraxis din Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, astfel încât medicii să poată fi traşi la răspundere şi să plătească despăgubiri băneşti pentru greşelile profesionale. Pentru aceasta, ministerul a propus un proiect de lege, care a fost afişat în vederea dezbaterii publice pe site-ul instituţiei. Printre obiective se află: analizarea cazurilor de malpraxis de către mai mulţi experţi, plata anticipată de către societatea de asigurări a expertizelor necesare soluţionării cauzelor de malpraxis şi participarea unui reprezentant al societăţii de asigurări la dezbaterile comisiei de malpraxis.
Dacă va fi adoptat în forma actuală, actul normativ ar putea aduce însă mai degrabă serioase deservicii atât medicilor, cât mai ales pacienţilor îndreptăţiţi să solicite acestora daune în cazul unor greşeli medicale.
Cazurile, anchetate tot de Colegiul Medicilor
Cazurile de malpraxis au fost anchetate până acum de Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor, care a reuşit „performanţa“ de a scoate nepătată reputaţia doctorilor. Practic, în judeţul Dolj, Colegiul Medicilor nu a găsit până acum nici un medic vinovat de malpraxis. De ce situaţia ar fi altfel acum, doar pentru că expertiza va fi făcută de specialişti desemnaţi de Colegiul Medicilor şi aprobaţi de Ministerul Sănătăţii Publice, iar verdictul va fi dat de Comisia de disciplină a Colegiului? Păi, nu este acelaşi lucru?
Noutatea o constituie însă faptul că pacientul sau rudele bolnavului care au făcut plângerea vor plăti expertiza, potrivit noului act normativ.
Pacientul va putea să facă mai departe sesizare la Comisia superioară de disciplină din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă acest lucru nu va face decât să tărăgăneze lucrurile.
Pacientul, bun de plată
Acelaşi pacient ar putea în plus să plătească şi salariile medicului pe perioada în care acesta a fost anchetat. Proiectul de lege spune că doctorul cercetat pentru malpraxis este automat suspendat: „Pe toată perioada cercetării cazului de malpraxis, de la data sesizării Comisiei din cadrul Ministerului Sănătăţii, respectiv a Comisiei de disciplină din cadrul Colegiului Medicilor şi până la data pronunţării de către acestea a unei decizii, activitatea persoanelor implicate va fi suspendată. În cazul în care decizia oricăreia dintre cele două comisii va fi atacată la instanţa competentă, suspendarea va opera până la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti ce urmează a se pronunţa în cauză“. Dacă medicul se va dovedi nevinovat, el va putea să obţină salariile neachitate pe durata suspendării, bani pe care unitatea sanitară îi va recupera tot de la pacient sau de la rudele bolnavului care au făcut plângerea.
„Este încălcată prezumţia de nevinovăţie“
Din fericire, această prevedere are toate şansele să cadă, pentru că a stârnit nemulţumirea majorităţii medicilor. Potrivit conducerii Autorităţii de Sănătate Publică (ASP) Dolj, suspendarea unui medic pe durata anchetei este o gravă încălcare a unui drept constituţional. „Este încălcată prezumţia de nevinovăţie. Nu este normal ca medicul să fie suspendat înainte de pronunţarea unei decizii care să-i stabilească vinovăţia“, a susţinut prof. dr. Dan Gabriel Mogoş, directorul executiv al ASP Dolj.
Singura parte bună a proiectului de lege este că extinde răspunderea civilă a medicului şi pentru cazurile de încălcare a confidenţialităţii medic-pacient, a consimţământului informat şi a obligativităţii acordării asistenţei medicale. „Medicul va trebui să informeze pacientul despre diagnostic şi să-i ceară consimţământul pentru procedurile medicale pe care intenţionează să le aplice. De asemenea, va putea să întrerupă relaţia cu pacientul în cazul în care acesta are o atitudine ireverenţioasă faţă de el, iar bolnavul va fi anunţat cu cinci zile înainte de hotărârea luată“, a explicat Mogoş.
Personalul medical nu poate fi însă tras la răspundere pentru condiţiile de cazare ale bolnavilor, dotările insuficiente cu aparatură medicală sau în cazul în care pacientul se îmbolnăveşte în spital, în urma contractării unei infecţii nozocomiale.
Proiectul de lege mai poate fi consultat pe portalul Ministerului Sănătăţii Publice până la sfârşitul lunii august, după care va fi trimis pentru adoptare în parlament.
Expertizele se plătesc anticipat
Expertizele necesare soluţionării cauzelor de malpraxis se plătesc anticipat de societatea de asigurări la care a fost încheiată poliţa de asigurare de către medicul cercetat şi vor fi recuperate de la partea care a solicitat declanşarea procedurilor, dacă ancheta nu stabileşte vinovăţia acestuia, se arată în alin. 4 al articolului 671, din proiectul de modificare a Legii nr. 95/2006.
