Cotidianul irlandez The Irish Independent a publicat in editia de sâmbata un articol in care prezinta intentiile guvernului de la Dublin de a bloca accesul muncitorilor români si bulgari pe piata de munca irlandeza.
Desi nu vor sa restrictioneze accesul tuturor muncitorilor din Europa de Est, reprezentanti ai guvernului irlandez, printre care primul-ministru Bertie Ahern si ministrul justitiei Michael McDowell, si-au afirmat hotarârea de a introduce permise de munca pentru lucratorii proveniti din cele doua state din sud-estul Europei care vor adera la UE la 1 ianuarie 2007.
Dupa cum se anunta in The Irish Independent, o sursa guvernamentala a declarat pentru presa ca „standardele de trai din Bulgaria si România sunt atât de mult sub cele din celelalte noi membre ale Uniunii, incât piata noastra ar fi invadata de muncitori din aceste doua tari“. Politicienii irlandezi se tem de fapt ca, daca permit accesul românilor si bulgarilor, vor avea de suportat reprosurile unui electorat domestic nemultumit. Primul-ministru Ahern a explicat ca nu are nici o intentie de a amâna accesul românilor si bulgarilor la nesfârsit, dar ca ar prefera sa vada mai intâi ceva progrese din partea acestora.
Daca politicienii irlandezi se tem de reactia publicului lor, se pare totusi ca multi dintre irlandezi considera prezenta imigrantilor pe piata de munca din Irlanda mai degraba benefica.
The Guardian a realizat o serie de interviuri cu angajatori din diverse orase irlandeze, pentru a verifica gradul acestora de satisfactie cu muncitorii din Europa de Est si pentru a afla care este atitudinea lor fata de eventuala venire a românilor si bulgarilor. Atât in Irlanda, cât si in Marea Britanie, care a absorbit in ultimii zece ani aproximativ 400.000 de imigranti est-europeni, prezenta acestora este evaluata ca mai degraba benefica pentru economia locala. In ciuda perceptiilor, nou-venitii nu au realizat doar munci necalificate, ci au ajuns sa ocupe chiar pozitii importante in administratie, mediul de afaceri si in management.
In Marea Britanie, Irlanda si Suedia, cetatenii noilor state care au intrat in UE in 2004 au primit drepuri depline de munca.
Ei au reprezentat o resursa foarte importanta pentru aceste economii, deoarece in general isi plateau taxele cu seriozitate, doreau foarte mult sa munceasca, chiar si daca erau supracalificati, si au reusit prin prezenta lor sa mai reduca din presiunile inflationiste asupra salariilor.
Venirea noilor muncitori nu a avut efecte pozitive doar pe piata de munca, ci si in alte domenii, spre exemplu pe piata de imobiliare sau in oferta de servicii de tipul micilor magazine sau restaurante. De multe ori, noile familii din Europa de Est au cumparat mici proprietati imobiliare si au deschis afaceri in cartierele unde s-au stabilit.
Irlandezii se tem ca vor veni prea multi români si bulgari
Chiar daca prezenta de pâna acum a imigrantilor a fost evaluata ca benefica, este posibil ca deschiderea pietelor de munca si pentru români si bulgari sa aduca mult mai multi lucratori decât pot asimila economiile domestice. Acestia ar exercita presiuni suplimentare si pentru locurile de munca sezoniere sau care cer calificare mai mica, unde oferta de locuri de munca deja nu satisface cererea la nivel domestic. Pentru aceste tipuri de locuri de munca, fiecare crestere a cererii a fost imediat compensata prin ocuparea pozitiilor, dar fara a se diminua somajul. Dupa cum explica Frank Field, un fost ministru britanic al muncii, aceasta situatie se traduce prin aceea ca imigrantii au ocupat locurile de munca ale cetatenilor tarii. Angajatorii din Irlanda si Marea Britanie se declara multumiti de situatie. Ei spun ca aleg in mod constient sa angajeze imigranti, deoarece acestia sunt dispusi sa munceasca mai din greu, mai multe ore si mai serios decât ar face-o studenti sau angajati necalificati britanici
