Consilierii fiscali ai DGFP Dolj nu au găsit pe nimeni la sediile celor zece firme
care au cerut TVA şi apoi au renunţat subit
Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj a fost „vizitată“ in urmă cu citeva zile de comisarii de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, care au ridicat mai multe dosare referitoare la cele zece firme doljene care au cerut returnări de TVA şi apoi s-au răzgindit. Suma totală cu care ar fi putut fi păgubit bugetul statului dacă cererile de rambursare s-ar fi concretizat se ridica la 120 de miliarde de lei, bani care au rămas in puşculiţa statului. Motivul principal pentru care cele zece firme au renunţat subit la ţeapa pe care o plănuiseră nu-l ştie nimeni.
Coincidenţa face ca, in aceeaşi perioadă, la conducerea Direcţiei de Control Fiscal să fie numit Ioan Filipescu, avansat la puţin timp după aceea in funcţia de director executiv al DGFP Dolj. Conform spuselor sale, la cererea sa, inspectorii fiscali ai Finanţelor doljene au controlat de probă realitatea sediilor sociale declarate de patronii firmelor. Rezultatul? Nimeni nu a fost de găsit in locurile cu pricina, semn că toate cererile de rambursare a celor 120 de miliarde de lei fuseseră făcute cu intenţia clară de a frauda bugetul statului. Dosarele care se află in prezent in posesia comisarilor de la IJP Dolj urmează să fie soluţionate de departamentele specializate ale poliţiei. Sau poate că nu.
Cum se aprobă cererea de rambursare aTVA-ului?
Tunurile de mii de miliarde de lei date de firmele care au obţinut rambursări ilegale de TVA au fost posibile cu complicitatea unor funcţionari din Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj, care nu au studiat temeinic situaţia financiară a societăţilor venite cu mina intinsă la banul public.
Directorul executiv, Ioan Filipescu, spune că, in cazul aprobării cererilor de TVA, se urmează anumite proceduri. In principiu, sint trei situaţii in care se pot găsi angajaţii de la Departamentul de analiză a riscului din cadrul DGFP.
Prima şi totodată cea mai uşoară este situaţia in care firma cere rambursarea de TVA, iar funcţionarul consideră că nu prezintă risc de fraudă, aprobind-o imediat, fără un control fiscal prealabil. Controlul se face, eventual, ulterior acordării banilor, cind beneficiarul banilor publici a dispărut fără urmă. Cea de-a doua situaţie este similară cu cea iniţială, doar gradul de risc crescind spre moderat. Mai intii se aprobă cererea şi se acordă banii, controlul fiind ulterior acestor operaţiuni.
Cea de-a treia situaţie in care se poate găsi un funcţionar al Finanţelor este şi cea mai dificilă. Firma care cere rambursarea TVA-ului prezintă un grad ridicat de risc, moment in care angajatul Finanţelor solicită Direcţiei de Control Fiscal efectuarea unei verificări la firma cu pricina. Dintre cele trei situaţii, cel mai frecvent intilnite sint primele două, cind funcţionarii nu ştiu despre ce firme este vorba sau ce fel de acţionari au, deci nu pot să aprecieze corect gradul de risc al rambursării. Asta in cazul in care, in complicitate cu firma respectivă, funcţionarul statului nu inchide ochii şi işi dă acceptul pentru rambursare, că doar nu dă din buzunarul lui. Ioan Filipescu spune că, o dată cu venirea sa, orice rambursare de TVA va fi precedată de un control fiscal, pentru a evita situaţiile in care la sediul declarat al firmelor solicitante suflă vintul.
