Conferinţa internaţională „5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”

Ministerul Afacerilor Externe organizează luni, 3 februarie 2014, conferinţa internaţională „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Hotărârea privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră”, care se va desfăşura începând cu ora 10:00, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (Sala Grigore Gafencu).
Lucrările conferinţei vor fi deschise de către ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean.
Conferinţa va fi structurată pe două sesiuni: „Semnificaţia şi efectele Hotărârii Curţii Internaţionale de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră” şi „România şi Curtea Internaţională de Justiţie de-a lungul timpului”. Printre vorbitori se numără judecătorul Kenneth Keith de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), precum şi o parte dintre membrii Echipei care a reprezentat România în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie, cum ar fi Bogdan Aurescu, secretar de stat pentru afaceri strategice şi fost Agent al României la CIJ, Cosmin Dinescu, ambasadorul României în Republica Croaţia şi fost Co-agent al României la CIJ, profesorul Alain Pellet de la Universitatea Paris-Ouest, Nanterre-La Défense, preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional, dar şi experţi internaţionali renumiţi, ca profesorul Jean-Pierre Cot, judecător la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării şi fost judecător ad-hoc al României la CIJ şi Sir Michael Wood, membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU şi fost membru al delegaţiei care a reprezentat Ucraina la CIJ în procesul cu România.
Evenimentul va constitui un prilej de a analiza prezenţa României, de-a lungul timpului, în mod direct sau indirect, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie şi a predecesoarei acesteia, Curtea Permanentă de Justiţie Internaţională, inclusiv în contextul pregătirilor pentru eventuala acceptare de către ţara noastră a jurisdicţiei obligatorii a CIJ.
În urmă cu 5 ani, la 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie s-a pronunţat în litigiul cu Ucraina referitor la delimitarea spaţiilor maritime ale celor două state din Marea Neagră, acordând României aproape 80% din zona aflată în dispută, adică 9700 km² de platou continental şi zonă economică exclusivă. Acest rezultat a constituit prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după 1918.
Hotărârea a fost un succes al dreptului internaţional şi al diplomaţiei româneşti, punând capăt astfel diferendului dintre România şi Ucraina şi permiţând întreprinderea de demersuri concrete pentru explorarea şi exploatarea viitoare a resurselor economice ale zonei. De asemenea, a reprezentat, în regiunea Mării Negre, un model de soluţionare paşnică a unui diferend complicat şi îndelungat, ambele state acceptând în mod firesc soluţia Curţii şi punând-o în aplicare fără niciun fel de dificultăţi.