22.3 C
Craiova
joi, 23 mai, 2024

Primele cuvinte

Imediat după naştere, creierul nou-născuţilor intră în acţiune şi se „pune pe treabă“ pentru a reţine primele cuvinte, relatează Adnkronos. Creierul începe să îşi amintească primele sunete lingvistice foarte devreme, chiar dacă se pare că vocalele sunt mult mai uşor de reţinut decât consoanele. Cel puţin aceasta este părerea Silviei Benavides-Varela şi colegilor săi de la Laboratorul de limbaj şi dezvoltare din cadrul Universităţii din Trieste, coordonaţi de Jacques Mehler, ale căror concluzii au fost date publicităţii de „Proceedings of the National Accademy of Sciences“. Studiul demonstrează faptul că încă din primele zile de viaţă este posibil să fie monitorizată activitatea cerebrală legată de memoria cuvintelor. În cursul studiului, activitatea cerebrală a 44 de bebeluşi a fost monitorizată prin intermediul topografiei optice, la doar două minute după ce copiii au ascultat unele cuvinte (secvenţe de silabe fără sens, dar cu o structură similară cuvintelor). Înainte de faza testelor, nou-născuţii au ascultat o serie de cuvinte care au servit drept referinţă. În a doua fază de recunoaştere, au ascultat alte secvenţe care puteau să fie similare sau diferite din punct de vedere fonetic. Cercetătorii au observat că, atunci când, în timpul testelor, nou-născuţii au ascultat cuvintele cu aceleaşi vocale ca în cazul secvenţelor ascultate anterior, în regiunile frontale drepte (aceleaşi care se activează când adulţii memorează cuvinte), au fost înregistrate „semnale“, care de obicei sunt asociate recunoaşterii. În schimb, atunci când cuvintele aveau vocale diferite, dar consoane similare, aceste semne de recunoaştere erau absente.  
„În esenţă, aceste experimente ne-au demonstrat două lucruri: în primul rând, la nou-născuţi informaţia transmisă de vocale pare mai uşor de recunoscut decât cea transmisă de consoane. Cea de-a doua observaţie importantă este că, din câte se pare, zonele frontale pot fi implicate în recunoaşterea secvenţelor vorbite încă din primele stadii ale dezvoltării“, a explicat Marina Nespor, unul dintre autorii studiului.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS