Medicii de familie sabotează programul Ministerului Sănătăţii

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Medicii de familie au refuzat să fie incluşi în programul de depistare a cancerului de col uterin, nemulţumiţi de fondurile alocate. Ei susţin că Ministerul Sănătăţii le-a oferit 5 lei pentru fiecare pacientă consultată, în timp ce ginecologii vor primi 150 de lei.


În judeţul Dolj, doar 16 medici de familie din 408 şi-au depus dosarele pentru a oferi servicii medicale în cadrul subprogramului de screening (examinarea în vederea descoperirii precoce) pentru cancerul de col uterin. Situaţia este similară cu restul ţării, motiv pentru care Unitatea Naţională de implementare a subprogramului a hotărât prelungirea termenului de depunere a dosarelor peste termenul-limită de 28 septembrie 2009, până la o dată neprecizată.
Medicii de familie doljeni susţin însă că prelungirea termenului de depunere a dosarelor nu îi va convinge să participe la program. Ei sunt nemulţumiţi de sumele derizorii pe care le vor primi pentru acest program, dar şi de faptul că Ministerul Sănătăţii ar dori să-i folosească în acest subprogram pe post de „poştaşi“.
„Medicul de familie trebuie să trimită scrisori femeilor, prin care să le anunţe să vină la cabinet, apoi trebuie să le dea bilete de trimitere. Pentru fiecare femeie inclusă în program vom primi cinci lei, în condiţiile în care va trebui să ne prelungim programul zilnic cu peste o oră“, susţine dr. Mirela Profir, preşedinta Societăţii de Medicină de Familie - filiala Dolj.

Consultaţie de 5 lei

În timp ce medicul de familie ar fi plătit cu 5 lei pentru un pacient, ginecologii vor primi de 30 de ori mai mult, adică 150 de lei. „Nu am nimic cu medicii ginecologi, merită aceşti bani, însă, comparând sumele, mi se pare că ministerul îşi bate joc de noi“, a mai spus dr. Profir.
Medicii de familie mai spun că nici pentru femeile care ar trebui să-şi facă testul Papanicolau nu va fi uşor, din cauza birocraţiei excesive care le obligă să meargă de mai multe ori în decurs de trei luni pe la cabinetele medicului de familie şi ginecologului.
Decizia ca medicii de familie să nu semneze contractele pentru subprogramul de screening al cancerului de col uterin a fost luată la nivel naţional de Societatea Naţională de Medicină de Familie şi de Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

Doar 16 medici de familie sunt interesaţi

Până în prezent, la sediul Unităţii Judeţene de Management a Subprogramului (UJMS) din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj şi-au depus dosarele 19 laboratoare de analize medicale, 20 de cabinete de ginecologie şi 16 medici de familie.
Conducerea DSP Dolj aşteaptă acum un răspuns din partea coordonatorului naţional, Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuţă“ din Cluj-Napoca, care trebuie să stabilească dacă subprogramul va putea să înceapă fără medicii de familie.
Se pare totuşi că ar fi destul de greu, având în vedere atribuţiile acestora.  „Medicul de familie trebuie să cheme femeia la cabinet, să-i completeze fişa medicală şi să-i dea trimitere la medicul ginecolog. Ginecologul face consultaţia şi recoltează probele pe care le trimite la laboratorul de analize medicale. Laboratorul efectuează analizele şi trimite rezultatul medicului ginecolog. Dacă testul Papanicolau arată o modificare la nivelul celulelor colului uterin, atunci medicul de familie trebuie să-i dea din nou trimitere pacientei la ginecolog pentru efectuarea unor noi investigaţii“, a declarat dr. Ştefan Popescu, purtătorul de cuvânt al DSP Dolj.
Testarea împotriva cancerului de col uterin se realizează în cadrul Programului naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice, ca subprogram multianual finanţat de Ministerul Sănătăţii prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Cui se adresează?

Potrivit datelor DSP, 196.000 de femei din judeţul Dolj, cu vârste între 25 şi 64 de ani, ar urma să beneficieze gratuit de control medical la medicul ginecolog şi de un test Papanicolau pentru depistarea cancerului de col uterin. Testarea se va face periodic, la un interval de trei ani. Excepţie fac femeile care au absenţă congenitală a colului uterin sau histerectomie totală pentru afecţiuni benigne, precum şi cele cărora li s-a stabilit diagnosticul de cancer de col uterin.