După ce au participat la târgul de la Cetate organizat în luna mai, meşterii populari români şi bulgari s-au mutat la Vraţa, unde au participat mii de oameni. Artiştii populari de pe cele două maluri ale Dunării au acum un catalog comun de prezentare. Ei spun că ar atrage fonduri europene, dar nu au bani să-şi facă proiectele.
Oalele de lut, picturile pe sticlă, icoanele pe lemn, împletitul, sculptura, încondeiatul ouălor, prelucratul pielăriei, ceramica pictată şi, nu în ultimul rând, turta dulce în diverse forme şi culori sunt numai câteva dintre meşteşugurile cu care artiştii populari români şi bulgari s-au întâlnit la două târguri, organizate „în oglindă“ de o parte şi de alta a Dunării.
Federaţia Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO), în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Vraţa (Bulgaria) şi cu Asociaţia Artizanilor fără Frontiere, se apropie de finalul unui proiect cu finanţare europeană, care a avut drept scop promovarea meşterilor populari din anumite zone din România (regiunea sud-vest Oltenia) şi Bulgaria (regiunea de nord-vest). Proiectul cu finanţare PHARE intitulat „Meşteşugurile şi agroturismul – între tradiţie şi cooperare în afaceri în zona transfrontalieră româno-bulgară“ se încheie luna viitoare, iar organizatorii trag linie şi adună: două târguri organizate, un ghid al meşteşugarilor şi firmelor de agroturism din zona transfrontalieră menţionată, un catalog de prezentare a meşterilor populari români şi bulgari. După târgul care a avut loc în luna mai la Cetate – Dolj, în ograda lui Mircea Dinescu, a venit rândul bulgarilor să organizeze un târg dedicat meşterilor populari, de data aceasta, în oraşul Vraţa.
„A fost organizat un târg «în oglindă» la bulgari, între 14 şi 17 septembrie, în oraşul Vraţa. Au participat 35 de meşteri populari din regiunea Oltenia. Târgul a fost organizat de noi şi de municipalitatea din Vraţa. Au venit mii de oameni, mult mai mulţi decât la Cetate (unde au fost aproape 1.000), pentru că la Vraţa, târgul a coincis cu zilele oraşului şi de aceea au fost mai mulţi participanţi“, a spus Valentin Cristea, preşedintele F-PRO şi managerul de proiect. Cristea a mai spus că prin acest proiect cu finanţare europeană s-a creat o bază de date unică pe meleagurile noastre, un ghid cu meşterii populari din cele două regiuni, română şi bulgară, ghid care conţine şi restaurantele şi pensiunile agroturistice din cele două regiuni şi un album al meşteşugarilor, ilustrat cu produsele pe care aceştia le manufacturează: de la olărit, încondeiat de ouă, împletit şi până la picturi pe sticlă, goblenuri şi sculpturi în lemn. În ambele lucrări se prezintă adresele meşterilor şi produsele pe care le realizează. Atât albumul, cât şi ghidul ajung la diverse delegaţii cu care are contact F-PRO, „la primării şi la toţi cei interesaţi“, au spus reprezentanţii Federaţiei.
Ce spun artiştii
Unii meşteri regretă că la târgul de la Cetate nu au avut vânzarea la care se aşteptau. „Pentru firma pe care o reprezint a fost bun acest proiect. La Cetate cred că locaţia nu a fost bună, dar în rest a fost bine. Probabil că va avea continuitate“, a spus Angela Staicu, reprezentanta unei firme care face tricotaje manuale. Artiştii speră ca tradiţiile să fie promovate în continuare, inclusiv prin organizarea de târguri similare la Cetate anii viitori. „Acest lucru depinde doar de autorităţile locale“, a spus şi preşedintele F-PRO.
Problemele meşteşugarilor
Meşterii populari din Oltenia au învăţat să-şi facă propria firmă, să-şi promoveze interesele, să-şi vândă produsele, dar nu sunt lipsiţi de probleme. „Toate târgurile, cu excepţia celui organizat de noi la Cetate, sunt împănate cu kitschuri. Peste tot sunt produse care nu au nimic în comun cu tradiţia. Altă problemă este aceea că există programe de finanţare pentru dotarea atelierelor meşteşugăreşti, dar documentaţia pentru accesarea fondurilor este stufoasă şi costisitoare, iar meşterii nu au atâţia bani pentru a plăti firme de consultanţă“, a precizat Radu Zlatianu, vicepreşedinte al Consiliului Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Craiova. „Ar trebui să se implice şi Ministerul Turismului, oferind consultanţă gratuită meşteşugarilor să se dezvolte“, a spus şi Valentin Cristea, managerul de proiect.
Valoarea proiectului cu finanţare europeană derulat prin F-PRO a fost de 157.000 de euro, din care zece la sută reprezintă contribuţia Federaţiei.
