Formaţii de căluşari, dar şi ansambluri ale copiilor din judeţele Alba, Suceava, Hunedoara, Iaşi, Braşov, Argeş, Vâlcea, Teleorman, Dolj, Covasna, Constanţa, Dâmboviţa şi Olt se vor întrece, timp de trei zile, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul românesc“. Vor urca pe scenă aproximativ 1.000 de participanţi, dintre care peste jumătate sunt din Olt. Va fi parada portului popular, vor fi demonstraţii la Inspectoratul Şcolar Judeţean şi la Primăria Slatina, dar şi în câteva puncte din municipiu, iar astăzi şi mâine, începând de la ora 18.30, formaţiile înscrise în concurs se vor confrunta pe scena în aer liber din faţa Casei Tineretului. Dacă vremea nu ţine cu micuţii căluşari, organizatorii au pregătit şi sala Casei Tineretului. Cei mai buni căluşari şi cele mai bune ansambluri de dansatori se vor bucura de premii vineri după-amiază, în cadrul Galei laureaţilor.
Deşi festivalul de căluş pentru copiii de la Slatina se bucură de aprecierea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, fiind şi finanţat în consecinţă (este printre primele trei concursuri naţionale organizate sub egida MECT), atât de minister, cât şi de Primăria Slatina, organizatorii se confruntă cu probleme. „Am fost nevoiţi să refuzăm şi în acest an aproximativ zece formaţii, pentru că spaţiile de cazare şi posibilităţile financiare atât ne-au permis“, a declarat directorul Palatului Copiilor Slatina, Iliuţă Brăileanu, în cadrul conferinţei de presă organizate ieri.
Căluşarii „de ţărână“ şi cei „de asfalt“ se luptă pentru premii
Cei care au învăţat căluşul şi l-au transmis mai departe copiilor spun că e bine că mai există preocupare pentru acest dans, chiar dacă astăzi căluşarii se împart în două categorii: cei „de ţărână“, care au învăţat dansul de la părinţi şi bunici, în vechile vetre căluşăreşti, şi „cei de asfalt“, care învaţă să danseze în casele de cultură. Primii sunt, din păcate, cu fiecare an mai puţini, motiv pentru care s-a şi propus introducerea în programa şcolară, în cadrul orelor opţionale, a unei discipline care să se ocupe de prezentarea „obiceiurilor pământului“.
Posibilitatea de a prezenta obiceiul în concursuri şi festivaluri a dat şansa micuţilor căluşari din Olt să se afirme, motivându-i să nu renunţe la dans. Asta, chiar dacă taţii şi bunicii lor nu mai dezgroapă şi îngroapă căluşul ca pe vremuri, jurământul nu mai este spus cu aceeaşi determinare, membrii cetei nu mai dorm o săptămână împreună de teama că şi-ar consuma şi altfel energia, iar o parte din elementele vechiului dans chiar le-au pierdut. „Jurământul nu poate fi depus de copii. De asemenea, nu se spune cu voce tare, chiar dacă prin festivaluri se mai practică. Este incorect pentru că vechiul căluşar nu putea să-l rostească decât în gând, având gura plină de usturoi şi pelin“, a spus Nichita Dragomira despre ce a mai rămas din vechiul obicei.
În Olt se identifică următoarele vetre căluşăreşti: zona Olteţului – Dobrun, Osica de Sus, Osica de Jos; Valea Iminogului – Vâlcele, Bălăneşti, Coteana, Perieţi; zona Cotmeni – Optaşi, Sârbii-Măgura, Coloneşti; zona de nord – Leleasca, Dobroteasa, Dejeşti. Cei care vor să înveţe dansul sunt însă din tot judeţul, aşa că există formaţii de căluşari în mai toate zonele, participând în concurs cete din localităţile: Dobrun, Movileni, Curtişoara, Coloneşti, Corabia, Izbiceni, Scorniceşti, Slatina, Corbu, Iancu Jianu, Stoeneşti, Oporelu, Vâlcele, Coteana, Morunglav, Drăgăneşti – Olt, Optaşi, Brâncoveni, Vlădila, Valea Mare, Balş, Piatra-Olt, Vişina, Sârbii Măgura.
