« Alte articole din categoria Opinii
Criza în Bucureştii de la marginea lumii
Opinii - Alin TEODORESCU(citeste alte articole de acelasi autor »)
Marimea textului: 
Un seminar internaţional şi o mapă de documente mă fac să înţeleg ciudăţenia actualei crize financiare.
Ciudată criză a cuprins lumea de mai bine de doi ani: guvernele toarnă fonduri cu nemiluita în câteva bănci private, firme de investiţii şi giganţi ai asigurărilor care oricum se prăbuşesc în faliment. Băncile lumii restrâng creditul, obligând oamenii să amâne cumpărarea unei case sau a unei maşini noi. Ca urmare, se închid fabricile de automobile şi, odată cu ele, cele de aluminiu, oţel, cabluri electrice, baterii şi anvelope. Toate produsele minerale folosite în această industrie se ieftinesc nemaivăzut: cuprul, cau-ciucul, plasticul, minereurile de fier, cărbunele şi siliciul. Astfel că se închid mine, nu însă şi cele de aur şi argint, pentru că oamenii vor să-şi protejeze banii. Firmele de construcţii concediază oameni, nu mai cumpără utilaje, ciment, cărămizi şi fier-beton. Totul se întâmplă într-o perioadă în care petrolul este din ce în ce mai ieftin, un anumit nivel de bunăstare se răspândeşte cu repeziciune în zone altădată mâncate de sărăcie şi nevoi, iar internetul propagă cu viteza fulgerului toate ştirile zilei.
Se fac întâlniri la nivelul cel mai înalt cu putinţă, se spun vorbe mari, iar odată întorşi acasă politicienii fac ceea ce le cere mandatul lor intern. Banca Federală a Elveţiei devalorizează brusc francul elveţian, devenit monedă de refugiu a întregului glob, căci turiştii şi importatorii de echipamente din Elveţia le găsesc prea scumpe. Guvernul japonez devalorizează yenul, ca să permită firmelor nipone să exporte în China, Europa şi SUA, exporturi fără de care insula niponă s-ar sufoca mai repede decât pe vremea lui McArthur. Şi, pentru că toate trebuia să poarte un nume, li s-a spus criza financiară.
Cauza crizei nu este nici faptul că americanul mediu nu-şi mai poate plăti casa, nici că guvernul american a redus dobânzile până la punctul în care se vorbea de dobânda negativă, să dai bani ca să împrumuţi statul american că e sigur şi nu dă faliment. În Europa a fost ceva mai multă precauţie, dar şi aici dobânda Băncii Centrale Europene a ajuns la 1,5%, adică mai puţin decât rata de inflaţie în multe ţări europene. Să tot iei împrumuturi... Dacă ţi le dă cineva...
Cauza acestei crize este un mic grup de lucru format în 1997 în Banca J.P. Morgan, una dintre cele mai mari din lume, în care până şi cancelarul Germaniei intra cu pălăria în mână. Acest grup de lucru a inventat un produs financiar care se numeşte credit default swaps - nu vă bateţi capul cu traducerea, pentru că este simplu. O asigurare că obligaţiile unei terţe părţi se duc la îndeplinire. Eu cumpăr o maşină, dau banii înainte fabricantului şi apoi semnez o hârtie cu un asigurător că, dacă fa-bricantul nu-mi dă maşina, mi-o plăteşte asigurătorul. Pentru această asigurare eu plătesc o mică sumă lunară asigurătorului, atât de mică încât îmi ia o piatră de pe inimă că se poate întâmpla ceva cu fabricantul de maşini.
Acest produs financiar s-a aplicat însă nu maşinilor sau caselor, ci afacerilor pe scară mare, unde nu există garanţii absolute. Un stat (Islanda) se împrumută de la bănci de multe miliarde de euro pentru a face un enorm complex de locuinţe şi birouri încălzite cu apă termală. Un stat poate da garanţii puternice, are venituri, proprietăţi, rezerve. Dar nici o garanţie nu e sigură: veniturile din impozite pot scădea, proprietăţile se pot distruge sau ieftini, rezervele de aur şi valută pot dispărea într-o secundă dacă parlamentul decide să dubleze pensiile şi salariile.
Şi aici au apărut Morgan, Lehman Brothers, AIG şi alte firme de acest gen. Băncile care au împrumutat Islanda plăteau o mică sumă AIG pentru că acesta le garanta că, dacă se întâmplă ceva cu împrumutul, AIG plăteşte.
Numai că marile firme americane şi britanice au vândut mult mai multe asigurări cu nume complicat (credit default swaps) decât puteau absorbi. Au vândut asigurări Arabiei Saudite pentru scăderea preţului petrolului, firmelor de automobile pentru eşecul unui nou mo-del, Rusiei pentru scăderea preţului diamantelor, Angliei pentru nu mai ţin minte ce. Le-au vândut asigurări fără nimic în spate, dar le-au luat şi banii, investind fondurile băncilor, firmelor de automobile, asigurătorilor, constructorilor tocmai în aceste instrumente care se tranzacţionau liber pe o piaţă nereglementată. Au apărut deci bani din senin, care s-au dus în credite de consum, preţul ridicat al petrolului, bacşişuri, burse, case, automobile, iahturi şi avioane din ce în ce mai scumpe. O adevărată cursă a cheltuielilor a început anul 1997, când grupul Morgan a demarat vânzarea acestor asigurări, luându-i parte pe marii speculatori de pe Wal Street.
Şi aşa se întâmplă că General Motors, BMW, Land Rover şi Chrysler sunt aproape de faliment, dar Ford, Fiat şi Renault nu, că nu au cumpărat praful de pe tobă. Aşa se explică de ce AIG aproape dă faliment, ca şi ING şi zeci de alte bănci, de a fost nevoie să fie naţionalizate, dar nu şi Societe Generale sau CEC, care nu s-au aventurat.
Ce pot face guvernele? Să le lase să intre în faliment. Acţionarii îşi pierd banii, dar banii şi-i pierd şi fondurile de pensii, universităţile, municipalităţile şi guvernele care au cumpărat aceste blestemăţii. Nu se poate. Şi atunci guvernele toarnă bani publici în buzunare private. AIG primeşte de la statul american peste 170 de miliarde de dolari (cam cât PIB-ul României pe un an) şi dă mai departe la Deutsche Bank, Societe Generale, Merill Lynch, Californiei, Braziliei, Rusiei şi Chinei aproape toată suma. Plăţile acestea greoaie obosesc, aşa că managerii AIG iau şi ei un mic bonus de un miliard de dolari, că s-au chinuit mult până l-au convins pe Barack Obama să le semneze decretul. Vreo două săptămâni.
Unde e România în acest tablou al liberalismului, lăcomiei şi corupţiei? La margine. Valul de bani ieftini ne-a atins şi pe noi (adică vreo 350.000 de familii din România) şi s-a ajuns ca Bucureştiul să dea tonul în achiziţia de Masserati, Rolls Royce şi Maybach - cred că le-am scris corect, că de văzut le-am văzut numai în filme. Bursa din Bucureşti se măsura în zeci de miliarde de euro, iar apartamentele porneau pe planşetă de la două mii de euro metrul, de ziceai că eşti la Londra. Întârzierea şi decuplarea de lumea modernă ne-au salvat.
Nu pentru multă vreme. Căci dacă nu facem şosele, nu construim case, nu plantăm păduri şi nu ne ocupăm de resursele naturale, noi vom plăti o factură mult mai mare decât ne-ar reveni după justa împărţeală. Şi după cum văd prin Bucureşti, ne ocupăm de orice, numai de ce trebuie nu.
Nota curentă: 4.5 din 8 voturi
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul comentariilor. Mesajele care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de to`arashul Matrics:
Parca e scris de Ion Creanga! Putea-i (sic) reduce articolul la:" americanii tiparesc bani pe ochi frumosi"!. 'Si gata!!! De pacmani ma ocupam eu! Mai sint 500-700 Trilioane de derivative! Alta inventie sa intoarca banii cu lopata!!! E o lume tridimensionala domnilor! Ca ia 5 lei de la unul sau 5 miliarde nu are importanta atit timp cit il lasa sarac lipit pamintului sa joace asa cum vor ei! Prishepeti? - de Criza mentalitatii bonlave:O vaicareala a crizei economice la cote maxima,dar nu vad nimic simplificarea crizei pe o persoana ca nu are pt existenta vietii zilnice.Oare de ce trebuie sa ne facem griji pt altii care au cheltuie pe razboaie de acaparare si extindere a unor afaceri personale?De ce trebuie sa creem confort unor paraziti si minti bonlave,ori santem mai bonlavi noi?Sa privim in spatiu,cum apare viata lumii bogate de prostie si cum agricultura e pe cale de disparitie cu produsele cele mai scumpe,bolile de orce natura se imultesc si antidoturi nu exista si multe altele.Oare masinile si luxul prostiei omului mentine viata pe pamant si natural se rezolva totul?Se scrie sa fie scris niste povesti ale unor paraziti nesatui si a unor bonlavi mental pt acaparare fara limita si sa nu faca nimic pt nimeni si pt continuarea vietii pe pamant in curatenie si sanatate adecvata.Un singur lucru important nu se vede,lucruri de patrimoniu pt viitoarele generatii ale omului,tot ce s-a facut timp de 20 ani a fost distrugerea a tot ce a fost bun ca mentalitate,cultura si arta.Nu se mai poate pune intrebarea ca s-a trecut la rasariri de ruine si moartea sa persiste prin divers armament si medicina cat si nu se mai poate spune de contaminari prin poluare generala sub orce aspect.Aste-i criza mare,nu s-a reusit si mai mult schingiuirea semenelui sau si cruzimea de a omora cati mai multi oameni prin orce mijloace.Nu putem sa ne gandim decat ca intro noapte,o minte bonlava va trimite cate o bomba biologica pt exterminare a tuturor ce nu dau birurile impuse........
- de Passagero:"Fiecare, cu mijloacele lui, pune umărul la cristalizarea si propagarea noii ideologii legată de tehnologie si mondializarea capitalismului financiar sau a „capitalsocialismu lui” (capitalismu l de ultimă oră care privatizează profiturile si socializează pierderile.) Noua ideologie are menirea să înlocuiască vechiul marxism, aruncat în derizoriu de „socialismul economist”, dar care îl continuă neschimbat în spirit. Regăsim aceleasi mituri universaliste: Progresul, Munca, Siguranta, Des/Cresterea economică, la care s-a adăugat, Mediul înconjurător (o reciclare a mitului Naturii). Aceasi insistentă obsesivă asupra discursului abstract în detrimentul realului concret. Aceeasi ideologie a nimicului, acelasi mecanism de justificare a distrugerii omului în numele Omului. Miturile universaliste nu mai convietuiesc sub aripa protectoare a Istoriei ca în vechiul marxism. S-au regăsit sub umbrela Democratiei, Tehnol ogiei si a Societătii globale, treimea ce alimentează fantasmele sociale ale „omului foarte nou”. Difuzată prin mass media, impusă prin sistemul universitar si worshopurile sponsorizate de stat, marile corporatii si ONG-urile mondialiste, noua ideologie dictează adevărul în cîmpul social, decide ce este bine si ce este rău în sfera morală, redefineste sau înlătură traditiile si vechile identităti (religioase, nationale, individuale). Economismul, tehnicismul, scientismul si anticrestinismul sunt cele patru directii de fortă ale noii ideologii globaliste promovată de nomenclatura comunistă convertită în oligarhie. Globalismul a înlocuit o ideologie universalistă expirată (comunismul) cu un produs mai functional. Neglijînd necesitătile umane elementare, comunismul s-a dovedit în final ineficient. Pe de-o parte a creat un aparat represiv de mari dimensiuni, care a afectat negativ productivitatea muncii, pe de altă parte, masina umană s-a gripat prin acumularea unor elemente non-tehnice (resentimente, dorinta de răzvrătire, apatie, scăderea creativitătii etc). Comunismul a fost înlocuit din necesităti tehnice, nicidecum etice sau politice. Chinei i s-a permis să rămînă comunistă cu conditia să mentină o fortă de muncă în stare de sclavie si să respecte protocolul tehnologic al societătii globale. Dezvoltare a exponentială a tehnologiilor industriale a dus la aparitia productiei de masă care, la rîndul ei, a favorizat consumismul si dezvoltarea pietei mondiale. Astăzi sclavul are obligatia nu numai să producă eficient, dar să si consume – de aici nevoia de a înlocui teroarea cu gratificarea instantanee, mentalul parcimoniei cu o religie a confortului" OVIDI U HURDUZEU-Au voie ortodocsii sa critice tehnologia...?
- de Hitler:Mare noroc pe noi că-l avem pe Alin Greenspan Teodorescu ! Ar fi înţeles " dada Ioana" ce înseamnă " default swaps " ? Cu siguranţă nu, dar o şi " doare " de criză. ea tot aşa o duce cu viaţa, criza nu o afectează deloc. Mai rău o vor duce bandiţii post decembrişti care s-au văzut cu averile agonisite prin furt năruite. Oare mister Alin Teodorescu Greenspan, Băsescu nu are nicio vină în declanşarea acestei crize ? Cu de l-ai scos din ecuaţie ?
- de miratu:as intreba pe stimabilii voiculescu - vintu - patriciu -.....e.t.c. care conduc din culise economia si politica tarii , cum vad iesirea din criza si ce propuneri guvernamentale imediate si concrete au, ca in propiile afaceri............. .e prea mult .
- de to`arashul Matrics:saracii guvernanti muncesc pe rupte sa va faca pe plac si tot nemultumiti sinteti!!! De la Ricky Santoro (in politica: 'Obama, Barack) pina la Marinelul cel Vite`z (in politica: Basescu) via Supozitorul Angelic (in politica Merkel) muncesc din rasputeri pentru binele privat, pentru capitalismul ideal si tot nemultumiti sinteti!!! Au renuntat de ani buni la binele public, social si tot va infoiati la ei ca sint comunisti?!!! Warren Buffett declarase cu ani in urma ca face cadou un milion usd milionarului care plateste mai mult impozit decit soferul din dotarea limuzinei proprii! Ieri am vazut un inginer aeronautic penionat care facea cadou 100 000 usd celui care ii aduce un video cu avioane adevarate la "atentatul" 9/11. 'Ete ca-mi veni si mie rindul: dau o scobitoare folosita si un simbure de pruna celui care imi spune numele unui politic care actioneaza pentru binele public.... social= al boborului. Si daca e din "tarile civilizate" suplimentez premiul cu o sticla goala!
