Miercuri, 1 noiembrie 2006, Mona Musca s-a infatisat la CNSAS pentru audieri in legatura cu Contestatia.
Din punctul de vedere al legii, ea n-a facut Politie Politica.
Exista astfel multe sanse ca Mona Musca sa primeasca acum verdict favorabil.
Cum vor intâmpina Marii Papusari acest posibil verdict?
Evident, nu fara prea mari ingrijorari.
Pentru ca telul intregii afaceri l-a constituit nu atât verdictul de Politie Politica dat de CNSAS, cât mai ales spulberarea imaginii publice a politicianei.
Sa ne reamintim:
Marti, 8 august 2006, Lavinia Sandru a dezvaluit pe neasteptate ca Mona Musca are dosar la CNSAS.
A doua zi, Evenimentul Zilei, cunoscut ca Oficios al Cotrocenilor, confirma declaratia Laviniei Sandru.
Miercuri, 9 august 2006, Mona Musca merge la CNSAS.
La iesire declara ca n-a facut Politie Politica.
Joi, 10 august, isi prezinta dosarul.
Continuând sa sustina ca n-a facut Politie Politica.
Din acest moment, Mona Musca e pierduta. Marii Papusari lucrasera subtil. Stiau ca vedeta liberala paria pe prevederile legii. De aceea si fusese atât de linistita aflând ca dosarele vor fi desecretizate. De aceea si reactionase atât de ferm la declaratia Laviniei Sandru. Scenariul era insa altul. Si anume de a face in asa fel incât Mona Musca sa se deconspire singura. Nici nu banuia ca scenariul viza nu atât verdictul CNSAS, cât mai ales verdictul opiniei publice.
Presa de vineri, 11 august 2006, nu ii e defavorabila. Sunt prezentate pe larg materialele din dosar. Materiale care n-ar fi ajuns la cunostinta opiniei publice daca Mona Musca nu le-ar fi dat jurnalistilor.
Se vede limpede astfel ca:
1. S-a pariat pe reactia sigura a Monei Musca: punerea la dispozitia presei a angajamentului. CNSAS n-ar fi putut s-o faca.
2. Mona Musca nu-si va pune cenusa in cap.
Vineri, 11 august 2006, bulgarele de zapada incepe sa se rostogoleasca. Societatea Timisoara ii retrage calitatea de membru de onoare.
Pâna marti, 15 august 2006, lucrurile nu pareau totusi clare. Cei trei colegi de disidenta ii iau apararea. Duminica, 13 august 2006, ii ia apararea si Ion Iliescu.
Luni, 14 august 2006, intervine insa Constantin Ticu Dumitrescu. La conferinta de presa extraordinara, fauritorul legii o ataca pe Mona Musca. Nu e scutit nici Mircea Ionescu Quintus. Biroul Permanent al PNL decide sa-i retraga sprijinul politic. Mircea Ionescu Quintus demisioneaza din presedintia de onoare a PNL, ca urmare a acuzatiilor aduse de C. Ticu Dumitrescu.
De precizat: C.T. Dumitrescu creeaza prin atacul la Mircea Ionescu Quintus climatul de radicalitate necesar executiei Monei Musca. Mona Musca declarase pâna atunci ca nu va demisiona din PNL si din Parlament decât dupa ce va primi verdictul CNSAS ca a facut Politie Politica. E ceea ce va sustine si dupa decizia conducerii PNL. M. Ionescu Quintus demisioneaza insa, desi Justitia infirmase verdictul CNSAS. Apare climatul de condamnare a Monei Musca indiferent de decizia CNSAS.
Marti, 15 august 2006, vine lovitura.
Gabriel Liiceanu o ataca virulent intr-o scrisoare de doua pagini de ziar. Monei Musca i se creeaza climatul de conflict cu sustinatorii talibani din presa si din politica.
Marti, 15 august 2006, seara la Sinteza Zilei. Mona Musca isi pune cenusa in cap.
E prea târziu.
Totusi, Oficiosul de joi, 17 august 2006, vine cu un material prin care o denunta drept sef de agentura.
Mona Musca reactioneaza.
Inutil.
In România nu te crede nimeni când vii cu o dezmintire.
Va reusi posibilul verdict favorabil al CNSAS sa contracareze lovitura de imagine primita de Mona Musca?
Greu de raspuns.
Daca ea se va intoarce la ipostaza de Arhanghel anticomunist si antisecurist n-are nici o sansa.
Daca va evita aceasta tema, concentrându-se pe lupta impotriva coruptiei, a politicianismului, s-ar putea sa aiba.
