Misterul asfaltărilor din Craiova

Afacere pentru firmele de construcții sau indiferență din partea Primăriei Craiova? Sau amândouă la un loc? Acestea sunt întrebările pe care ți le pui atunci când vine vorba de deșeurile care provin de la lucrările de întreținere și reparație a străzilor din Craiova, contract de circa 35 de milioane de euro. Sute de mii de metri pătrați de asfalt frezat și peste 200 de kilometri de borduri (distanța de la Craiova la Pitești și retur), dintre care unele din granit, ar trebui înlocuite conform contractului. Unde ajung ele? În mod normal, constructorul ar trebui să le predea primăriei, pentru că sunt proprietatea ei, iar ea să le folosească la alte lucrări, fără să mai cheltuiască alți bani publici. În realitate, primăria nu este interesată să recupereze resturile de la lucrări și lasă constructorul să se descurce cu ele. Iar el are două variante: ori le duce la groapa de gunoi, dar asta costă bani mulți, motiv pentru care, în realitate, nu le duce, ori refolosește materialele sau le vinde. Iar specialiștii din domeniu spun că se obțin bani mulți din vânzare. Varianta refolosirii deșeurilor la noile lucrări de către constructor și facturarea lor la preț întreg ar trebui să dea de gândit primăriei. Pentru că, dacă este așa, municipalitatea ar cheltui milioane de euro pe materiale care, de fapt, sunt ale ei. Problemele pornesc de la însăși denumirea contractului, care este de reparație și întreținere și nu de investiții. Specialiștii susțin că înlocuirea bordurilor și turnarea unui strat nou de asfalt este o investiție, deci trebuia făcut proiect. Numai că, atunci, lucrurile ar fi putut fi controlate de celelalte autorități în domeniu, pe când așa, este suficient acordul primăriei.

În Craiova sunt înlocuite anual zeci de mii de metri liniari de borduri, alte zeci de mii de metri pătrați de stradă și trotuare fiind decapate sau frezate în cadrul lucrărilor de reabilitare a arterelor de circulație din oraș. Cifrele sunt extrase din caietul de sarcini pe care Primăria Craiova l-a întocmit pentru obiectivul „Lucrări de reparații și întreținere străzi, alei, trotuare și parcări în municipiul Craiova“, contract atribuit prin licitație, în octombrie 2014, sub formă de acord-cadru, firmei Delta ACM 93 București, societate care își adjudecase și precedentul acord-cadru pentru reabilitarea drumurilor din Bănie.

Din 2014 și până în prezent, Delta ACM a încasat de la Primăria Craiova, pentru lucrările executate în baza contractelor subsecvente la acest acord-cadru, peste 60 de milioane de lei. În același timp, pentru că în caietul de sarcini este prevăzut că „materialul decapat/frezat se va încărca în mijloace de transport și va fi evacuat din șantier“, constructorul s-a conformat și a scăpat municipalitatea de acesta, dar și de vechile borduri. Unde au ajuns materialele rezultate în urma reabilitării străzilor din Craiova? Primăria susține, făcând referire la bordurile scoase de pe străzi, că acestea, „indiferent de dimensiune sau de material, au valoare zero și se consideră moloz, pe care societățile ce efectuează lucrările de înlocuire/reabilitare le transportă la gropile de gunoi, fără a fi inventariate“. În realitate, astfel de deșeuri din construcții și demolări nu ar fi ajuns la groapa de gunoi de la Craiova. În aceste condiții, ce a făcut firma cu ele? Poate o societate de construcții să refolosească unele materiale rezultate de pe urma lucrărilor, respectiv mixtura asfaltică frezată și bordurile, materiale oferite din belșug de străzile din Bănie? Specialiștii în domeniu spun că da. Mai ales bordurile, „care pot fi concasate și folosite în special la drumuri secundare și fundații, în loc de piatră“.

Constructorii au obligația să respecte în timpul lucrărilor un „Normativ pentru întreţinerea şi repararea străzilor“ (indicativ NE-033-05 din 30.11.2005), în care se precizează, la art. 72, alin. (8), că „materialele provenite din desfacerea structurii rutiere existente vor fi triate în vederea reutilizării“. Cine trebuie să le trieze? Constructorul. Cine ar trebui să le reutilizeze? Beneficiarul, în speță Primăria Craiova. Normativul lasă însă loc de interpretări și nu pune nici un fel de presiune pe constructor. De ce? Pentru că lasă la latitudinea acestuia ce poate tria. Iar în lipsa unui control riguros pe șantier din partea beneficiarului, constructorul poate face trierea doar pentru el, anunțând apoi că de pe stradă nu s-a putut recupera nimic și că molozul a fost îndepărtat din șantier, conform contractului.

Ce cantități de materiale ar fi putut rezulta de pe străzile Craiovei

În caietul de sarcini pentru obiectivul „Lucrări de reparații și întreținere străzi, alei, trotuare și parcări în municipiul Craiova“, primăria a estimat cam ce cantități maxime de lucrări ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru. Iată și cifrele care se referă doar la mixturile frezate și bordurile care ar trebui demontate în vederea înlocuirii: lucrări de frezare mixturi asfaltice cu grosime de 4 cm – 150.000 mp, frezare mixturi asfaltice cu grosime 5 cm – 59.500 mp, frezare mixturi asfaltice cu grosime de 9 cm – 99.008 mp, lucrări de decapare mixturi asfaltice cu grosime de 4 cm, la trotuare – 140.000 mp. În ceea ce privește bordurile ce ar rezulta de pe străzi, estimarea era următoarea: borduri mari din beton de 20×25 cm – 129.000 metri liniari, borduri mici din beton de 10×15 cm – 79.500 metri liniari. Socotind după suprafața frezată, oare câte tone de mixtură asfaltică se pot obține de pe circa 450.000 mp de stradă și trotuar? Unde a ajuns această mixtură și cât la sută din ea poate fi refolosită? Și dacă ar fi să ne luăm după cantitățile de lucrări estimate de primărie, care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent din cele ce ar urma să fie atribuite către Delta ACM pe durata acordului-cadru, firma tot ar fi avut de frezat 90.000 mp de străzi și de decapat mixturi asfaltice, la trotuare, tot pe o suprafață de 90.000 mp.

În ceea ce privește bordurile, din estimarea făcută pentru întreaga durată a acordului-cadru ar rezulta că firma de construcții ar trebui să demonteze borduri care, însumate, ar da o lungime de 208,5 km. Iar dacă ne uităm la estimarea pe un singur contract subsecvent, bordurile mari sau mici scoase de pe străzile din Bănie ar însuma 130.000 metri liniari, adică 130 de kilometri. Cum marea majoritate a acestor borduri nu a ajuns la beneficiar, atunci ce a făcut Delta cu ele? Au fost concasate și folosite la drumuri secundare și fundații, o posibilă destinație a unor astfel de materiale, potrivit specialiștilor în domeniu. „În general, materialul care rezultă de la o lucrare este al unității, nu al constructorului. De exemplu, mixtura frezată care rezultă de pe străzile reabilitate poate avea și o altă utilitate. Cei care se ocupă de drumurile naționale și de autostrăzi o pot folosi la acostamente. În oraș nu există acostamente, dar o mixtură frezată poate fi folosită de autorități, spre exemplu, pe unele străzi desfundate, ca o soluție provizorie până la reabilitare“, a explicat, pentru GdS un specialist în construcții. Și sunt multe străzi în Craiova care ar avea nevoie de astfel de reparații provizorii, numai dacă ne gândim la cele din Romanești (Homer, Odesa etc.) sau Craiovița Veche (Calea Brezei, Fermierului etc). Unele străzi din Bănie ar fi și beneficiat de o astfel de mixtură (reprezentanți ai municipalității au dat exemplul străzii Bâlteni și al aleilor adiacente), dar cantitatea este insignifiantă în comparație cu cea rezultată de pe străzi. Și atunci unde ar fi grosul mixturii frezate? La această întrebare, numai Delta ACM ar putea da un răspuns. Cum tot Delta este în măsură se explice ce s-a întâmplat cu kilometrii de borduri rezultați de pe străzi. Am și încercat, de altfel, să obținem un punct de vedere de la Delta ACM legat de acest aspect, însă reprezentanții firmei nu au putut fi contactați. „O bordură scoasă se poate valorifica în două feluri. Poate fi vândută aşa cum este sau poate fi concasată, măcinată şi reutilizată“,  a precizat un alt specialist în construcţii contactat de GdS.

Ce s-a întâmplat cu bordurile de granit?

GdS a mai ridicat problema materialelor de construcții care rezultă de pe urma lucrărilor de reabilitare a străzilor din oraș, pornind de la bordurile de granit care erau scoase de pe strada Împăratul Traian. Ne întrebam la acea vreme dacă aceste borduri de granit, care se prezentau într-o stare bună, în ciuda deceniilor care trecuseră peste ele, nu ar trebui recuperate și folosite ulterior în alte scopuri, având în vedere compoziția lor și durabilitatea în timp. Reprezentanți ai primăriei ne spuneau atunci că nu toate bordurile de pe Împăratul Traian sunt de granit, că unele se fac țândări în timpul procesului de scoatere și nu mai pot fi folosite, dar că bordurile de piatră naturală scoase în stare bună sunt predate cu proces-verbal către Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ (RAADPFL) pentru a fi valorificate. Cum borduri de acest gen mai existau în Craiova și pe alte străzi care au fost reabilitate total, Gazeta de Sud a întrebat Primăria Craiova, în luna iulie, ce cantitate de borduri din granit s-a putut recupera în urma lucrărilor de modernizare a drumurilor din municipiu care s-au făcut în perioada ianuarie 2015 – iunie 2016 și modul în care pot fi refolosite. Răspunsul primit a fost surprinzător: „În ceea ce privește situația bordurilor din granit rezultate în urma lucrărilor de întreținere sisteme rutiere din municipiul Craiova, vă comunicăm următoarele: au fost recuperați 610 metri liniari de bordură din piatră brută. Ulterior recuperării, bordurile din piatră brută au fost depozitate la RAADPFL Craiova, unde în prezent se află la dispoziția Primăriei Craiova pentru lucrări de consolidare – sprijiniri taluzuri și mobilier urban (bănci, socluri)“.

Mult sau puțin? Dacă este să ne luăm după cantitatea de borduri estimată de primărie și prezentată mai sus, recuperarea este infimă: 600 de metri din cei peste o sută de kilometri. Trebuie luat însă în calcul că borduri de granit nu s-au găsit decât pe câteva străzi din Craiova și că, între timp, potrivit unor reprezentanți ai primăriei, cantitatea din depozitul RAADPFL ar fi crescut, pentru că s-au mai reabilitat și alte străzi cu borduri de granit (Ulmului, de exemplu). Am solicitat RAADPFL să prezinte care este cantitatea actuală de borduri de granit deținută în custodie, dar nu am primit răspunsul până la închiderea ediției. În ceea ce privește bordurile scoase de pe strada Ulmului, muncitorii susțineau atunci că le vor duce pe șantierul de la Water Park, unde lucrează tot Delta ACM, dar că, dacă am avea nevoie de câteva, putem să luăm fără probleme.

Cert este însă că bordurile vechi din granit sunt la mare căutare și nu doar la Craiova se folosesc pentru lucrări de consolidare. Cel puțin așa ne-a sesizat un cititor GdS. „Acum câțiva ani, plimbându-mă pe un mal de pe Canal Grande din Veneția, am văzut pachete întregi cu borduri vechi din granit aduse din România, care așteptau să consolideze malul și protecția lui la apă. Oare câți bani au dat pe ele pentru a le aduce din România?“, a comentat Nicu Petrescu, pe site-ul GdS. După articolul GdS au mai apărut și alte sesizări privind bordurile de granit scoase de pe străzile orașului. Un cititor ne-a îndemnat să mergem la baza SC Domarcons SRL, societatea care a reabilitat strada Bucovăț, pentru a vedea cum unele borduri din granit zac aruncate printre resturi de materiale de construcție. Sesizarea acestuia s-a confirmat, însă directorul societății, Dan Dumitru, a precizat atunci pentru GdS că primăria nu i-a solicitat să recupereze vreo bordură sau vreun alt material și astfel a tratat resturile rezultate în urma lucrărilor ca pe orice deșeu care trebuie evacuat din șantier.

Toate bordurile au valoare zero pentru Primăria Craiova

Borduri din beton, piatră brută și granit au mai apărut în aceeași perioadă (luna iulie) și pe un teren privat din cartierul Valea Roșie (doar ce se terminase de reabilitat strada Împăratul Traian, aflată în vecinătate). Aici se regăseau circa 200 de borduri, iar proprietarul a precizat că le-a cumpărat de la Severin. Singura instituție care putea verifica veridicitatea celor relatate de acesta, Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Dolj, a precizat, pentru GdS, că bordurile scoase de pe străzi au valoare zero pentru Primăria Craiova, iar cele găsite în Valea Roșie sunt doar din beton. Imaginile îi contrazic însă pe oamenii legii. „În urma verificărilor efectuate, polițiștii din cadrul Secției 3 Craiova au identificat proprietarul suprafeței de teren pe care erau depozitate bordurile prezentate în petiția dumneavoastră. De asemenea, în urma examinării bordurilor respective împreună cu reprezentanții societății comerciale care efectuează lucrări de înlocuire/reabilitare s-a constatat faptul că bordurile erau confecționate din beton. Totodată, repezentanții Primăriei Municipiului Craiova au comunicat faptul că bordurile înlocuite, de orice dimensiune și din orice material ar fi executate, au valoare zero (0) lei și se consideră ca fiind moloz, pe care lucrătorii societății comerciale care efectuează lucrări de înlocuire/reabilitare le transportă la gropile de gunoi, fără a fi inventariate“, a fost răspunsul IPJ Dolj. Poliţia a evitat să spună de unde proveneau bordurile şi cum a intrat persoana respectivă în posesia lor.

Câți bani a primit Delta ACM de la Primăria Craiova pentru actualul acord-cadru

SC Delta ACM 93 SRL a câștigat în octombrie 2014 licitația pentru un nou acord cadru privind „Lucrări de reparații și întreținere străzi, alei, trotuare și parcări în municipiul Craiova“, contra unei sume de 135 de milioane de lei (fără TVA). Până în prezent, între Delta și primărie s-au încheiat patru contracte subsecvente la acest acord-cadru, în baza cărora firma a încasat de la municipalitate peste 60 de milioane de lei. Iată cum s-au împărțit banii pe care Delta ACM i-a primit de la Primăria Craiova, potrivit unui răspuns trimis GdS, în baza Legii nr. 544 / 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: „Valoarea lucrărilor executate și decontate SC Delta ACM 93 SRL până la data de 30.06.2016, în conformitate cu Acordul cadrul încehiat în octombrie 2014 și în baza contractelor subsecvente la acest acord cadru având ca obiect ”Lucrări de reparații și întreținere străzi, alei, trotuare și parcări în municipiul Craiova” este de 60.658.681,15 lei, după cum urmează: 5.192.264,19 lei, în baza contractului subsecvent de lucrări din 9.10.2014; 26.518.627,20 lei, în baza contractului subsecvent de lucrări din 20.02.2015; 15.123.948,39 lei, în baza contractului subsecvent de lucrări din 22.09.2015; 13.823.841,37 lei, în baza contractului subsecvent de lucrări din 15.02.2016“.


Autori

Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de vineri, 2 septembrie 2016

Actualitate

» UNHCR: 4.176 de persoane au murit sau au dispărut în Mediterana în ultimul an
» MAI: 25 de milioane de euro pentru situații de urgență, printr-un contract finanțat din fonduri europene
» Drumul care sparge parbrize
» Parcul Romanescu – pro şi contra
» Moaşele, un ajutor nevalorificat
» Cine plăteşte gunoiul suplimentar?
» Stoltenberg: Rusia este cel mai mare vecin al NATO și nu îi putem închide ușa
» Ambasada SUA va fi închisă luni
» Ministrul Educaţiei a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor în cazul lui Gabriel Oprea
» Cei trei români din dosarul “Sky News”, plasaţi în control judiciar. Decizia nu este definitivă
» Vremea va fi în general frumoasă şi caldă în weekend
» Ambasada SUA va fi închisă luni
» Ministerul Sănătăţii: Singurele documente necesare la înscrierea copiilor la grădiniţă sau şcoală sunt adeverinţa medicală şi avizul epidemiologic
» Turcia a eliberat circa 34.000 de deținuți, pentru a le face loc zecilor de mii de suspecți în legătură cu puciul
» CNATDCU: Ministrul demisionar al Afacerilor Interne, Petre Tobă, nu a plagiat
» Cererea DNA în cazul fostului vicepremier Gabriel Oprea a ajuns la Senat
» Trei persoane au fost arestate la Paris, după ce a fost descoperită o şcoală coranică clandestină
» Restricţii în centrul staţiunii Sinaia, cu devierea traficului pe DN1
» 1262 locuri de muncă vacante în Uniunea Europeană
» Astăzi este zi de doliu în România pentru victimele cutremurului din Italia
» Argeş: Coliziune între două autobuze. Bilanţul este de 13 victime
» Brokeri reţinuţi pentru un prejudiciu de 4.364.451 de lei

Dolj

» Dolj: Şofer care a comis două infracțiuni dintr-o lovitură, cercetat penal
» Dolj: La volan cu o alcoolemie de 1,32 mg/l alcool pur în aerul expirat
» Doljean sancţionat în Olt pentru transport ilegal de cartofi
» Minor din Dolj dispărut anul trecut, găsit de poliţişti la o fermă din Olt
» Craiova: Șoferii de taxi verificați de polițiștii rutieri
» Doljean reținut pentru şase infracțiuni la regimul circulației
» Secţia de Terapie Intensivă a SJU Craiova, redeschisă după igienizare
» Craiova: Se opreşte apa în cartierul 1 Mai
» Craiova: „Culorile lumii” – expoziție de pictură la Tradem
» Șef din cadrul Primăriei Craiova, judecat pentru fals intelectual
» Misterul asfaltărilor din Craiova

Gorj

» Gorj: Crimă între fraţi la o stână din Crasna
» Turnul CET de 256 de metri din Târgu Jiu, în atenţia presei internaţionale

Olt

» Olt: Bijuterii din aur confiscate de polițiști de la un amanet

Mehedinţi

» Razii pe şoselele din Mehedinţi
» Mehedinţi: Locuri de muncă sezonieră în agricultură în Spania
» Mehedinţi: Locuri de muncă vacante la data de 2 septembrie

Vâlcea

» Aniversarea a 529 de ani de atestare documentară a Orașului Horezu

Sport

» Tenis: Monica Niculescu joacă astăzi împotriva Carolinei Wozniacki la US Open
» Fotbal / Vlad Screciu a calificat România U17 în finala Syrenka Cup
» Fotbal / Pandurii Târgu Jiu l-a împrumutat din nou pe Antal
» Fotbal / Tineretul întâlnește Luxemburg în preliminariile CE din 2017
» Tenis / Begu şi Olaru au pierdut în primul tur al probei de dublu de la US Open
» CSO Filiași, cu motoarele turate la maximum
» CSU II Craiova, după puncte în Râmnicu Vâlcea

Educatie

» Femei de serviciu distribuie laptele şi cornul în școlile doljene

Magazin

» Horoscop

Opinii

» Cum şi-a ridicat premierul Cioloş magistraţii în cap printr-o mică gafă

Top