Drepturile federative ale celor 39 de fotbalişti aflaţi sub contract cu SC Fotbal Club „U“ Craiova SA se află încă sub sechestrul fiscului, anunţă reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj.
„Nu a fost întocmit nici un act pentru scoaterea de sub sechestru a drepturilor federative ale jucătorilor. De asemenea, nu am primit nici un document care să ateste că raporturile juridice dintre Fotbal Club «U» Craiova şi jucători au încetat“, spun reprezentanţii fiscului.
„U“ Craiova a reclamat FRF la DNA pentru că ar fi desfiinţat raporturile juridice dintre club şi jucători. Din această cauză, fiscul nu şi-ar mai putea recupera cele 3,3 milioane de euro de la „U“Craiova. Directorul Direcţiei juridice din cadrul FRF, Adrian Stângaciu, spune că raporturile contractuale nu au fost desfiinţate. „Decizia a intervenit după 20 iulie, când «U» Craiova a fost dezafiliată provizoriu. În dispozitivul hotărârii se susţine necompetenţa comisiilor FRF. Noi nu puteam limita dreptul la muncă al fotbaliştilor şi am permis legitimarea lor. În cazul dezafilierii definitive, vom lua în discuţie contractele dintre «U» Craiova şi fotbalişti“, a spus Stângaciu.
Rezoluţia DNA, discutabilă
Contractele dintre SC Fotbal Club „U“ Craiova şi jucători au fost încheiate conform Codului civil (art. 942 şi următoarele), potrivit căruia „contractul este acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânşii un raport juridic“. Prin rezoluţia de începere a urmăririi penale faţă de Comitetul Executiv (CEx) al FRF, procurorul Petru Nariţa concluzionează că „în dosar nu există probe din care să rezulte stări de fapt potrivit cărora între clubul de fotbal craiovean şi fotbalişti a existat o manifestare de consimţământ, în sensul de a stinge raportul juridic născut prin contractele încheiate sub aspectul activităţii sportive. Pe de altă parte, nu există nici hotărâre judecătorească, la cererea părţilor, de a rezilia contractele respective, ca aspect litigios. Date fiind aceste stări de fapt şi de drept, nu era posibil ca aceste contracte civile încheiate între club şi fotbalişti să fie desfiinţate de către o persoană juridică prin reprezentanţii săi“. Potrivit modelelor de contract ale «U» Craiova, FRF/LPF ca instanţe arbitrale puteau desfiinţa aceste contracte. Contractul lui Ştefan Bărboianu publicat de club prevede la art.7 că „litigiile izvorâte din derularea prezentului contract civil se vor soluţiona pe cale amiabilă sau, în caz contrar, de către instanţele competente ale FRF şi LPF“. În aceeaşi rezoluţie de UP, se spune că „nu au fost respectate nici normele legale referitoare la arbitraj, aşa cum sunt reglementate prin dispoziţiile art. 340-368 din Codul de procedură civilă, caz în care tot instanţa civilă se pronunţă definitiv“. „Conform dispoziţiilor art. 353 din Codul de procedură civilă, în cazul arbitrajului organizat de o instituţie permanentă, toate atribuţiile ce revin instanţei judecătoreşti în temeiul dispoziţiilor din prezentul capitol se exercită de acea instituţie, conform regulamentului său. În speţă, raporturile juridice nu au fost stinse nici prin această modalitate, ci pur şi simplu prin voinţa unui terţ, aşa cum arătam mai sus“. Această frază din rezoluţia UP conţine după cum se vede o contradicţie: prima parte afirmă că raporturile contractuale nu au fost stinse de FRF/LPF ca tribunal arbitral, iar a doua parte afirmă că ele au fost „stinse“ prin voinţa unui terţ. Folosirea termenului de „stingere“ a raporturilor juridice în rezoluţia DNA este cel puţin discutabilă.
Procurorul DNA Petru Nariţa concluzionează că „FRF şi LPF au stins raporturile juridice ale clubului cu jucătorii de fotbal, i-au legitimat şi dat altor cluburi, ceea ce are semnificaţia scoaterii de sub sechestru a drepturilor federative referitor la aceşti jucători de fotbal şi totodată păgubirea bugetului consolidat al statului, pus în situaţia de a nu mai putea recupera paguba“.
Să amintim aici că acelaşi fisc căruia Adrian Mititelu îi plânge pe umăr are reale probleme cu administratorul judiciar al „U“ Craiova, care nu îi recunoaşte creanţa de 3,3 milioane de euro.
Vorbim la primăvară
Aşadar, mult zgomot pentru nimic. FRF poate motiva că nu a judecat desfiinţarea contractelor jucătorilor pentru că dezafilierea nu era definitivă, iar pe de altă parte nu putea îngrădi dreptul la muncă al fotbaliştilor, care este un drept fundamental. În consecinţă, nici fotbaliştii nu puteau presta pentru „U“ Craiova, din moment ce ea nu era angrenată în nici o competiţie fotbalistică. Situaţia drepturilor federative se poate clarifica la primăvară, când dezafilierea „U“ Craiova va rămâne sau nu definitivă.
