Realizarea Centurii de Sud a Craiovei ar putea debuta chiar de luna aceasta cu prima fază a acestui proiect – exproprierea terenurilor. Firma care se va ocupa de exproprieri va fi desemnată în câteva săptămâni la licitaţia organizată în acest sens de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Craiova.
Centura de Sud a Craiovei, care va lega DN 6 (Craiova – Caracal – Alexandria – Bucureşti), DN 55 (Craiova – Bechet) şi DN 56 (Craiova – Calafat), va avea o lungime de 9,875 km şi o lăţime de zece m. Drumul va începe de la ieşirea din Cârcea, către Coşoveni, va trece prin spatele satului Preajba, va străpunge DN 55 după Semtest, apoi va ţine aproape de malul Jiului, urmând să iasă aproape de podul peste Jiu, către Podari. Costurile totale ale acestei şosele, cu regim de drum naţional, sunt evaluate de guvern la 38,7 milioane de euro, inclusiv TVA.
Toate intersecţiile Centurii de Sud cu cele trei drumuri naţionale vor fi prevăzute cu sensuri giratorii. Pe acest traseu vor fi, deci, trei sensuri giratorii, un pod nou şi două pasaje peste calea ferată. „Lucrarea este prevăzută cu un termen de execuţie de 24 de luni, astfel că, dacă se va termina exproprierea în acest an, în 2013 se va putea circula pe Centura de Sud“, a declarat Ştefan Stoica, directorul DRDP Craiova.
Exproprieri la preţ fix
Pentru realizarea acestui drum, va fi necesară ocuparea unei suprafeţe de teren de 486.375 mp, care se află pe raza comunelor Cârcea (110.113 mp), Malu Mare (228.946 mp) şi Podari (147.316 mp). Din această suprafaţă totală, 69.329 mp aparţin comunelor, urmând să fie transferate fără plată din administrarea acestora în cea a Companiei Naţionale de Drumuri. Pentru restul este nevoie de exproprierea a 406 persoane.
„De realizarea Centurii de Sud se ocupă Compania de Drumuri, iar nouă ne-a fost lăsată în responsabilitate exproprierea terenurilor. Am încercat să schiţăm Centura de Sud în aşa fel încât să nu expropriem case, ci numai terenuri“, a menţionat directorul Regionalei de Drumuri.
În privinţa preţurilor, până anul trecut evaluatorii trebuia să ţină seama de preţul pieţei pentru fiecare dintre terenuri. După apariţia Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, statul acordă despăgubiri doar în baza unui preţ de referinţă, care – cel puţin teoretic – elimină speculaţiile cu terenuri. Şi, totuşi, preţurile nu sunt deloc mici. Spre exemplu, pentru terenul agricol, statul va plăti aproape 15.000 lei/ha, cam de 10 ori cât preţul pieţei din multe zone ale judeţului.
„Preţul pe mp pentru despăgubiri acordat proprietarilor privaţi, conform expertizei Camerei Notarilor Publici, va fi de 1,48 lei/mp în extravilan şi 7,4 lei/mp în intravilan. Valoarea estimată a serviciilor de expropriere (incluzând cadastrul, evaluarea şi reprezentarea juridică) este de 900.000 de lei fără TVA“, a precizat directorul Ştefan Stoica.
