Acest articol contine 3 imagini:

» Cătălin Macovei
» Sorin Roşca Stănescu
» Bogdan Chiriac

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Ziarul Curentul a publicat în ediţia de marţi un articol însoţit de un fişier audio şi stenograma unei convorbiri care ar fi avut loc, pe 25 septembrie, între şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Cătălin Macovei, şi jurnaliştii Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chireac. Potrivit ziarului Curentul, cei doi jurnalişti ar fi încercat să-l şantajeze pe Cătălin Macovei în legătură cu un presupus împrumut de 100.000 de euro, de la un cămătar, susţinând că deţin documente în acest sens. În schimb, cei doi ar fi încercat să obţină informaţii despre anchetele ANI în legătură cu miniştrii PD-L Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu. De asemenea, Sorin Roşca Stănescu i-a spus, conform stenogramei, şefului ANI că informaţiile referitoare la conturile celor trei lideri PD-L sunt utile înainte de alegeri.
Şeful ANI, Cătălin Macovei, a declarat marţi seară la B1 TV că s-a simţit şantajat de fondatorul Ziua, Sorin Roşca Stănescu, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu acesta şi cu jurnalistul Bogdan Chirieac, a cărei înregistrare a apărut în presă. „M-am simţit şantajat de domnul Roşca Stănescu“, a spus Cătălin Macovei. În cadrul emisiunii a intervenit telefonic Bogdan Chirieac, care a negat că ar fi fost implicat în acest şantaj. Chirieac i-a luat apărarea şi lui Sorin Roşca Stănescu. „Unde este şantajul? A cerut domnul Roşca Stănescu bani, a cerut case? Sigur, a apăsat poate prea mult, dar a cerut o informaţie care să meargă public. Am fost trei băieţi, la iarbă verde, cum a apărut această înregistrare în România anului 2009? Ce caută înregistrarea în presă? Eu spun că Roşca Stănescu a încercat să obţină informaţii, nu i-a strâns mâna la spate“, a spus Chirieac.
Redăm mai jos fragmentele din stenograma publicată în Curentul, în care Stănescu şi Chireac îi spun lui Cătălin Macovei despre împrumutul de la cămătar şi cel în care discută despre anchetele ANI în cazul miniştrilor.

Bogdan Chirieac (B.C.): Sfatul meu e să fii cât mai oficial.
Cătălin Macovei, şeful ANI (C.M).: Da, da, da.
B.C.: Să-ţi exprimi nemulţumirea, că au fost nişte articole nedrepte, dar tu respecţi presa şi de asta nici n-ai dat în judecată.
C.M.: Exact, şi de aia am şi acceptat să ne vedem.
Se aude Sorin Roşca Stănescu (S.R.S.) pe fundal intrând, vorbind la telefon.
S.R.S.: Deci, cum i-am spus şi lui Bogdan, eu nu am nici o simpatie pentru tine...
C.M.: Mă bucur să aud. Mie-mi plac discuţiile astea bărbăteşti.
S.R.S.: N-am nici o antipatie personală.
C.M.: Sunt convins şi de asta, vă cred.
S.R.S.: Să dea Dumnezeu să aibă Bogdan dreptate şi-ntr-o bună zi să am o simpatie. Pot să-ţi spun de ce nu azi. Pentru că ştiu că ai mers de la unul la altul încercând să-ţi păstrezi, să-ţi consolidezi poziţia.
C.M.: De la unul la altul, în ce sens?
S.R.S.: Ăştia pe care-i controlezi i-ai mai iertat, i-ai mai nu ştiu ce. Ai făcut un fel de negustorie cu această instituţie publică în detrimentul...
C.M.: Nu, ăsta ar fi un lucru foarte grav. Haideţi să discutăm! Mie-mi place că discutăm bărbăteşte, că de-aia am şi venit. Să ne vedem. Nu, negustorie nu am făcut, că, dacă făceam negustorie, să ştiţi că nu ajungeam să dau cu subsemnatul cât am dat. Că nu mă apăra nimeni, să ştiţi. Mâine, ăştia cu care ziceţi că am făcut eu comerţ, negustorie mă scuipă ca pe o măsea stricată.
S.R.S.: Ştii cum să te aperi singur. Cum ai încercat să blochezi raportul Curţii de Conturi, că ai găsit doi consilieri că sunt incompatibili.
C.M.: Vreţi să vă spun adevărul? Deci acolo-s mai mulţi incompatibili. Sunt vreo şapte. Discutăm deschis, da? Vreau să vă spun că eu puteam să le fac rău. Nici în momentul de faţă nu are nimeni de la Curtea de Conturi dosar şi cu toate astea.
S.R.S.: Şi ce dacă sunt incompatibili? Nu despre asta vorbim.
C.M.: Păi staţi puţin, lăsaţi-mă să vă spun. Pentru că nu am vrut să se spună că-i o răzbunare. Pentru că ei au constatat nişte rahaturi, până la urmă acolo. Că eu n-am furat, spre deosebire de alţii, şi puteam să le fac dosar, că una e să le zici pe gură că eşti incompatibil cu... Doamne iartă-mă! Ei, eu întâi rezolv această problemă pe cale legală, că am văzut că şi dumneavoastră vă place justiţia. Vă rezolv în justiţie şi după aia ne ocupăm. Pentru că mie nu-mi place să fac răzbunări pentru că e foarte simplu. Le faci dosar şi te duci: ia, hai prietene să negociem. Asta ca să vă răspund la subiectul cu Curtea de Conturi.
S.R.S.: Deci, pot să public raportul Curţii de Conturi? Chiar dacă ei n-au dat drumul oficial?
C.M.: Puteţi să-l publicaţi, bineînţeles. Dar eu...
S.R.S.: Eu nu ştiu cât de prieten eşti tu cu el. (cu B.C. -  n.r.)
C.M.: Asta să v-o spună Bogdan, că eu nu-mi permit să...
S.R.S.: Nu, dar e vorba de o chestie foarte gravă. Dacă poate, s-o vadă şi el sau nu. E vorba de tine, nu de altcineva.
C.M.: Să vă răspundă Bogdan.

Roşca ameninţă cu „nişte acte“

S.R.S.: Am nişte acte. Voi vă hotărâţi dacă uită discuţia. Poţi s-o uiţi?
C.M.: Eu zic că nu, n-o uita. Nu mizaţi pe asta că nu ştiu.
B.C.: Deci, pot să uit dacă am venit cu el la tine.
S.R.S.: Păi ştii că ai luat 100.000 de la un domn?
C.M.: Nu, arătaţi-mi hârtia!
S.R.S.: Nu ştiu... (scoate documentul)
C.M.: Nu, domnu’ ăsta a luat împrumut.
S.R.S.: E semnătura ta?
C.M.: Da!
S.R.S.: Şi ce scrie aici?
C.M.: „În prezenţa martorului“. „Contractul a fost încheiat în prezenţa martorului Macovei“. Da, aşa e, şi e valabil şi în ziua de azi că ăla n-a dat banii. Adevărat tot ce scrie de la un cap la altul şi adevărat că-i semnătura mea. Dar n-am luat eu, din păcate. Acum îmi pare rău, fie vorba între noi, că n-am luat nimic de acolo.
S.R.S.: Păi da. Acum informaţia pe care-o am e că aţi împărţit banii: tu, martorul, cu ăsta care a luat.
C.M.: Domnul Roşca, ar fi fost bine. Mă credeţi, acum asta n-am cum să dovedesc, dar n-am luat nici măcar un cent şi n-am făcut rău.
S.R.S.: Şi dacă n-ai făcut chestia asta, atunci de ce i-ai dat avocatului cu pixul, semnătura?
C.M.: Că s-a încheiat în prezenţa mea.
S.R.S.: Nu asta, ce n-am adus...
C.M.: La ce vă referiţi?
S.R.S.: Că te-ai angajat că-i dai banii înapoi tu şi te-ai pârât singur; ai dat o declaraţie olografă în faţa acestui avocat.
C.M.: Nu, asta aicia nu.
S.R.S.: Nu?
C.M.: Nu. Arătaţi-mi declaraţia! Ce Dumnezeu! Deci, dacă am recunoscut că astea-s? Cum să-i dau? Am înnebunit în somn? Când să-i dau? Eu ştiu că avocatul ar vrea să ia banii de la mine acuma. Dar dacă luam eu banii? Să ştiţi că eu nu am o problemă cu datoriile. Eu când iau un ban îl dau până la ultimul înapoi.
B.C.: Dar domnul ăla cine-i?
C.M.: Domnul ăla era un cămătar.

De la acte la amante

B.C.: Nu e de la amantă?
C.M.: Nu-i de la amantă, nu, dar totul este absolut real. N-are rost să...
B.C.: Nu, că-mi dau şi eu seama. Ştii bine că avem şi noi de astea...
C.M.: Nu!
S.R.S: Dom’le, cu amantele întotdeauna trebuie să ţii seama.
C.M.: Nevastă-mea nu divorţează de mine.
B.C.: Şi dacă n-ai grijă de amantă, odată te varsă!
S.R.S.: Dom’le, Patriciu a cumpărat acu’ câtva timp o colecţie extraordinară la o sumă infimă, de la un nenorocit de baron din Franţa, care era în proces de divorţ, ştii? Nu se înţelegeau la preţ cu nevasta şi l-a reclamat la fisc şi au venit ăia să-i ia gâtul, că a trişat... Şi el la fisc, cu câteva sute de mii, acu’ nu ştiu câţi ani, că nu mai avea bani, că era criză...
C.M.: Asta-n România?
S.R.S.: Nu, în Franţa! Şi le-a luat pe nimic. Era în pragul sinuciderii. S-a dus Dinu şi a luat pe nimic şi ăla îi pupa şi mâinile.
B.C.: Deci, asta e.
C.M.: Oricum maestrul şi Cancan-ul au făcut un lucru bun din toată... mie-mi place să văd partea plină a paharului. Sunt cel mai fidel, nu mă mai prindeţi cu gagici şi cu...
S.R.S.: Asta nu e bine.
C.M.: Asta mi-a zis şi el, că e cea mai mare greşeală, înspre bătrâneţe.

Ţintele lui S.R.S.: Blaga, Videanu, Berceanu şi „şeful lor“

S.R.S.: Începuserăm o discuţie şi a rămas aşa, în coadă de peşte, cu Videanu!
C.M.: Aşa e.
S.R.S.: N-am amestecat la vremea aceea şi numele de Blaga.
C.M.: Da.
S.R.S.: La data aceea. Pentru ca „poporul“ să afle adevărul, pentru a se face puţină dreptate, m-ar interesa unde v-aţi dus cu investigaţiile. Până unde au ajuns aceste investigaţii?
C.M.: Păi la Blaga s-a terminat. Asta ştiţi!
S.R.S.: Nu ştiu! Şi l-aţi găsit curat?
C.M.: Păi am dat-o public asta. Ce-am terminat. Blaga a justificat tot.
S.R.S.: Nu i-aţi găsit conturile de afară?
C.M.: Suntem în procedură... Lui Blaga?
S.R.S.: Da.
C.M.: Sincer, nu le-am căutat.
S.R.S.: Urât.
C.M.: Urât, dar nu am ştiut.
S.R.S.: Dar ceilalţi doi?
C.M.: La ceilalţi doi sunt procedurile în curs. Durează. Ştiţi cum v-am zis şi la televiziune. Elveţia nu mai e ce-a fost. Elveţia dă tot acuma, dar e o procedură mai complicată.
S.R.S.: Păi şi dacă le dă după alegeri?
C.M.: Am înţeles. Poate dă înainte de alegeri. Aici aveţi dreptate că, dacă afli prea târziu, degeaba afli.
S.R.S.: Ar trebui să se ştie.
C.M.: Am înţeles ideea. Dar ziceţi-mi cu Blaga. Are conturi în străinătate? Dar chiar habar n-am avut. În ce ţară?
S.R.S.: Franţa!
C.M.: Franţa? Păi cu francezii avem o relaţie bună.
B.C.: Franţa e ca-n România.
C.M.: Păi da. Da-s pe numele lui, că dacă-s pe-a lui văru’ n-am competenţa. Pentru că în Franţa nu-i complicat, cum zice şi Bogdan. Ce mi-e Franţa, ce mi-e România. Dar dacă nu-s pe numele lui sau pe a lui nevastă-sa, pa şi la revedere. Copiii sunt majori, din câte ştiu eu.
S.R.S.: Păi şi cât mai durează procedura asta?
C.M.: Dacă v-aş zice că durează o saptămână... Nu vă pot garanta cât mai durează. Nu ştiu, uite o să mă interesez şi vă transmit mâine prin Bogdan. Că eu acuma sunt ocupat să dau cu subsemnatul pe la diverse autorităţi, că tot ziceţi dumneavoastră. Că mă şantajează, că mă are Băsescu la mână cu nu ştiu ce. Şi chiar nu prea m-am mai preocupat în ultima vreme ce s-a mai întâmplat, dar mâine vă transmit prin maestru.
S.R.S.: Da, Bogdane?
C.M.: Că eu cred că nu mai e. Teoretic n-ar trebui să mai dureze mult.
S.R.S.: Oricum, şi nişte detalii ar fi utile. Unde sunt, cum sunt, numere. Mmm?
C.M.: Am înţeles.

Dărnicia lui Roşca

S.R.S.: Dacă, de pildă, tu-mi dai numerele de cont, eu le trimit câte cinci euro.
B.C.: râde cu poftă
C.M.: De ce?
S.R.S.: Ca să le verific. (n.r. - râde cu poftă. De fapt, el le trimite bani ca să vadă demnitarii că el le ştie conturile. Incomod, nu? Şi apoi „să-i poată strânge de coaie“ după cum mărturiseşte ulterior).
C.M.: Asta putem să facem şi noi.
S.R.S.: Poate voi n-aveţi. Eu am. I-am strâns.
B.C. şi S.R.S. râd cu poftă.
C.M.: Noi n-avem, e-adevărat.
B.C.: Naşule, pregăteşte şi tu 1.000. Nu intră cinci euro.
S.R.S.: Ba da, intră.
C.M.: Cum să nu, intră şi doi euro jumate.
S.R.S.: Nu merită, băi.
B.C.: La Videanu, sub un milion nici nu se uită. Las-o-n pula mea!
S.R.S. râde.
S.R.S.: Au intrat mulţi acuma de la Urdăreanu (patronul UTI) la Videanu.
C.M.: Poftiţi?
B.C.: Au intrat foarte mulţi bani în vara asta de la Urdăreanu. Foarte mulţi.
C.M.: La Videanu?
S.R.S.: Şi la Berceanu, şi la Videanu.
C.M.: Foarte interesantă treaba cu nea Punguţă, ăla.
S.R.S.: Da.
C.M.: Soţia poate să fie subiectul nostru pentru că...
S.R.S.: Dar nu, e foarte interesant. Nu ştiu dacă ai apucat să vezi, c-am postat aseară târziu, dar am avut o problemă cu serverul. Ei chiar sunt acţionari cu Sulfina Barbu.
C.M.: Am citit.
B.C.: Ce-a făcut?
C.M.: K.V.B.: L-am avut şi noi, dar l-am scăpat, ăsta, cum îl chema, ăla de la Garda de Mediu.
S.R.S.: Cum v-a scăpat că a dat declaraţii aiurea să se apere. Silvian, care-a fost ofiţer.
B.C.: Ştim cu toţii. Păi a fost şeful lui Băsescu!
S.R.S.: Am enorm de multe detalii şi date. E un dosar aşa gros, că l-am postat eu seara.
C.M.: Cu Sulfina n-am prea priceput la sfârşit, dar îl mai iau o dată. Nu că eu citesc în fiecare zi blogul dumneavoastră ca să văd dacă mai apar şi eu pe-acolo şi de aia...

Chirieac, trist că l-a părăsit amanta

S.R.S.: Dacă-l cunoaştem împreună pe Bogdan, n-apari nicăieri.
C.M.: E, n-am ştiut asta...
S.R.S.: Dacă tot am făcut cunoştinţă, eu sunt foarte corect.
C.M.: La fel şi eu.
S.R.S.: Iar atunci, degeaba spui c-am dat tot ce-am avut. La televizor, cu aia era călare pe mine. Câştigase procesul cu tine.
C.M.: Păi da, l-a câştigat, dar mai e recursul.
S.R.S.: Eu puteam să mă duc la două televiziuni - Realitatea TV şi Antena 3, n.r. -, tu-ţi dai seama ce emisiuni făceam. Ce audienţă!
B.C.: Ce emisiune?
C.M.: Nu e, Bogdane, n-ai pierdut nimic. Trebuie să fim cinstiţi.
B.C.: Sunt disperat. Iară m-a abandonat amanta... Sunt pielea pulii.
C.M.: Uite, pe tine nu te prinde Cancan-ul, numai pe mine mă prinde.
C.B.: Ce, bă, sunt demnitar?
S.R.S.: Suntem oameni obişnuiţi. Cum zice el: cetăţean.
B.C.: Standard mediu suntem!
S.R.S. râde cu poftă
B.C.: Standard mediu suntem, în pula mea!
S.R.S.: Şomer, mă!
B.C.: Eu sunt şef de ONG, director de ONG.
C.M.: OK, vedem ce este, şi mâine mă văd cu maestrul (B.C.).

Roşca vrea să-l strângă pe Berceanu de coaie

S.R.S.: Absolut! Sincer, preocupările mele nu sunt să fac rău unor oameni; nici lui Berceanu. Problema mea e că ăsta distruge un sistem... democratic. Am o problemă.
C.M.: Berceanu e un tip.
S.R.S.: Nu Berceanu distruge, şeful lor.
C.M.: Da’ să ştiţi, după părerea mea, Berceanu e un tip care nu ştiu de cât răspunde acolo. El e cam independent.
S.R.S.: El joacă. E unul dintre marii actori ai ţării, îi merge capul, are experienţă. Jos pălăria.
B.C.: Are coaie.
S.R.S.: Dar cineva trebuie să i le strângă şi lui. Da’ şi decât să i le strângă pe jos când nu mai are rost, i le strâng eu între picioare.
Bogdan Chirieac râde cu poftă.
C.M.: Maestre, cu părere de rău, trebuie să vă zic că n-am beneficiat de nici un cent.
S.R.S.: Deci, omul n-a vrut să-mi dea ce i-ai dat tu în scris.
C.M.: Păi n-are.
S.R.S.: Şi a spus că nu-mi dă, că nu vrea să te bage în puşcărie. Îţi dau cuvântul meu.
C.M.: Da, eu vă cred.
S.R.S.: C-a spus că nu vrea să se-ajungă la un dosar penal.
C.M.: Vă cred, dar ideea este: la ce dosar penal? C-aş fi luat nişte bani?
S.R.S.: I-ai dat nişte declaraţii. Poate că băuseşi...
C.M.: Nu, stau prost cu băutura.
S.R.S.: Ai dat nişte declaraţii în care ai recunoscut nişte lucruri grave. Ca o garanţie că-i vei da banii.
C.M.: Nu. Vă rog să verificaţi. Nu vi se pare nefiresc? V-a dat începutul şi de ce nu v-a dat şi... Că aia era...
S.R.S.: Probabil ca să te atenţioneze prin mine. Dar pe mine nu mă interesează cei 50.000.
C.M.: Dar să ştiţi că eu discut cu băiatul ăla; mai discut şi acum, deci nu...

Pentru Roşca şi Chirieac, 50.000 de euro nu mai reprezintă o sumă

S.R.S.: Deci, pe mine nu mă interesează banii în afacerea asta: ai tăi, ai lui, ai cui or fi, pe mine mă interesează...
C.M.: Pe mine m-ar fi interesat, că e o sumă, care pentru mine, cel puţin, e o sumă mare asta.
Bogdan Chirieac râde.
S.R.S.: Pentru mine nu mai e (râde şi el)
C.M.: Sunteţi în altă ligă.
S.R.S.: Recunosc deschis.
C.M.: Sunteţi în altă ligă, dar vă spun: acea hârtie nu există, sincer, că dacă discutăm atât de deschis încât n-avea rost ca să vă ascund. Nu i-am dat ăluia în scris. N-aveam cum să-i dau în scris aşa ceva.
S.R.S.: Bun! Ajută opinia publică, te rog frumos. Niciodată nu se va şti că-i ceva de la tine. Niciodată. Deci, eu niciodată nu am divulgat vreo sursă. La mine nu există aşa ceva. În definitiv, şi tu ai nevoie să-ţi faci ceva la un moment dat, să se vadă că voi munciţi acolo, şi atunci lumea ştie că nu mă am bine cu tine, nu? Aşa ştie toată lumea.
C.M.: Da!
S.R.S.: Şi atunci, perfect. Dacă eu scot ceva, am pe cineva acolo. Şi când scot ceva, nu scot împotriva activităţii voastre, mă refer la partea pozitivă a activităţii voastre, ci scot împotriva unor cetăţeni care n-au fost corecţi. Gândeşte-te că avem cel mai bun prilej şi cele mai bune condiţii de a colabora. Nimeni nu poate să bănuiască.
C.M.: Să ne suspecteze de prietenii.
S.R.S.: Corect ce spun?
C.M.: Da!

Urmează discuţia lui Roşca Stănescu cu Bogdan Chirieac despre o conferinţă.
Îi sună telefonul, vorbeşte.
S.R.S.: Iar am băgat nişte nenorociri pe site...
B.C.: Ce?
C.M.: Citeşte şi o să vezi.
S.R.S.: Citeşte!
Vorbesc despre postările de pe blogul lui din data de 25.09.2009 Audierile în cazul Băbeni, generalul Olaru, că merg la comisia de apărare Nica şi Diaconescu, şi apoi despre o damă de consumaţie ieftină şi sigură, de 100 de euro partida.
Click News