Codul de la cap se-mpute!

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Proiectele celor patru coduri, penal, civil, de procedură penală şi civilă, făcute pe genunchi de comisiile de specialitate şi fără nici un fel de consultare a societăţii civile, încalcă flagrant drepturile omului prevăzute în Constituţie.

 

Inspirându-se din Codul civil din Quebec sau după cel penal italian, elaborat în vremea lui Mussolini, „specialiştii" au făcut greşeli grave în mai toate segmentele codurilor: de la prevederile privind condiţiile în care se realizează adopţiile, cele privind legitima apărare şi până la cele legate de pedepsele pentru infracţiunile de corupţie şi de serviciu. Ce să mai vorbim despre aşa-zisa libertate de exprimare, pentru că, mai nou, se cere protejarea memoriei persoanei decedate. Adică nu putem scrie despre ororile făcute în regimul comunist, dacă făptaşul este o persoană decedată, pentru că i-am întina memoria.

Alt articol din Codul civil restrânge liberul acces la informaţiile de interes public, dând posibilitatea celui care se consideră vătămat să ceară în instanţă sechestrarea, distrugerea, confiscarea bunurilor şi mijloacelor care au servit drept bază a articolelor din presă. Cu alte cuvinte, nu mai putem aduce la cunoştinţa opiniei publice nici măcar faptul că un demnitar a fost condamnat prin decizie definitivă şi irevocabilă pentru faptele de corupţie săvârşite în timpul mandatului său sau că altul a atribuit în mod direct nu ştiu ce contract la o valoare mult superioară celei reale… Nu putem informa cititorul despre aceste aspecte nici măcar în cazul în care suntem informaţi printr-un comunicat al Parchetului General sau al Instanţei Supreme. De ce? Răspunsul este evident: pentru că află poporul cu ce se ocupă cei de la putere.

Codurile trebuie oprite şi retrimise spre dezbatere

Toate aceste modificări ale codurilor şi multe altele au iscat ample proteste. Peste 20 de organizaţii neguvernamentale, printre care şi Clubul Român de Presă (CRP), APADOR-CH, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Transparency International (TI) şi altele, au trimis ieri parlamentului o scrisoare deschisă prin care cer oprirea procedurii existente şi retrimiterea codurilor la guvern, pentru a se face reale dezbateri publice pe acestea.

„Există grave erori de concepţie şi de redactare. Acest proces legislativ stahanovist nu va putea să abordeze erorile de concepţie ale codurilor şi nici să corecteze erorile de redactare. Aşa încât, chiar şi dacă parlamentul ar decide să adopte aceeaşi atitudine de desconsiderare a opiniei publice în acest proces de construcţie a infrastructurii legislative a ţării, ar fi un demers lipsit de eficienţă şi de valoare adăugată, ar fi doar un cincinal în două luni şi jumătate, însă efectul toxic pentru România se va întinde pe zeci de ani. Noi, organizaţiile semnatare, considerăm că proiectele de coduri trebuie oprite şi vă solicităm, prin prezenta scrisoare deschisă, oprirea procedurii existente, retrimiterea codurilor la guvern, pentru a se face reale dezbateri publice pe acestea, precizarea explicită a punctului de vedere asupra procedurii în care s-a lucrat şi asupra solicitărilor, ca un gest de transparenţă, responsabilitate şi asumare politică, stabilirea procedurilor prin care să se acorde vot nominal şi transparent, atât în comisii, cât şi în plen, pentru fiecare articol, la momentul la care aceste coduri se vor întoarce în proces parlamentar, astfel încât societatea să ştie care a fost votul reprezentanţilor ei", se arată în scrisoarea adresată preşedinţilor celor două Camere şi liderilor formaţiunilor politice parlamentare.

Astăzi, reprezentanţii CRP se vor întâlni cu premierul Emil Boc pentru a discuta pe marginea solicitărilor, la Ministerul Justiţiei urmând să aibă loc altă întâlnire cu reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice.

Cetăţenii pot şi trebuie să intervină în procesul legislativ

Amintind că proiectele nu au fost cu adevărat supuse dezbaterii publice, Mircea Toma, reprezentantul Agenţiei de Monitorizare a Presei, a susţinut că societatea civilă trebuie să fie informată şi consultată cu privire la aceste modificări, pentru că, odată intrate în vigoare, ne afectează întreaga viaţă. „Oamenii trebuie să fie mai obraznici şi să intervină în procesul legislativ", a declarat Toma la o conferinţă, precizând că este dreptul fiecărui cetăţean să-şi exprime opinia.

„Aceste nereguli vor avea repercusiuni asupra dreptului la viaţă privată, asupra dreptului la apărare, dar şi asupra instituţiilor judiciare prin prisma neclarităţii textelor, necorelării lor şi, cel mai probabil, prin lipsa de resurse umane din sistemul judiciar", a mai spus Toma.

Comisia Europeană nu ne-a dat un deadline

Graba cu care se încearcă punerea în practică a celor patru coduri este explicată de guvernanţi printr-o cerinţă inexistentă a Comisiei Europene.

„Nu este adevărat că la nivelul Comisiei Europene s-a dat un termen pentru intrarea în vigoare a acestor coduri", a spus Victor Alistar, reprezentantul TI, amintind auditoriului că Birourile permanente pot opri codurile şi le pot retrimite parlamentului spre dezbatere. „Una reală, nu ca până acum", a spus Alistar.

Campania „Opriţi Codurile!", iniţiată de organizaţiile neguvernamentale, va dura până pe 15 mai, când guvernanţii susţin că este data-limită de finalizare a procedurilor legate de coduri. „Este un termen imposibil. Amendamentele nu se pot depune în câteva zile. CRJ a formulat deja plângere prealabilă în instanţă pentru retragerea codurilor, dar nu trebuie să aştepte răspunsul de la ea. Săptămâna aceasta vom înainta acţiunea în instanţă", a declarat Georgiana Iorgulescu, reprezentanta CRJ.

Adrian Voinea: Este un abuz clar de legiferare

 

Argumentele aduse campaniei „Opriţi Codurile!“ de către Clubul Român de Presă, prin vocea vicepreşedintelui său Adrian Voinea, au fost obiective. „Credem că se conturează un abuz clar de legiferare, că se produce o depăşire a mandatului public ce a fost încredinţat clasei politice. Vrem dezbatere. Considerăm că această etapă nu a fost desfăşurată corespunzător. Societatea nu ştie şi nu ar fi putut să afle toate prevederile proiectelor avansate parlamentului. E stupid. E nedemocratic ceea ce se întâmplă. Să fie clar: vrem dezbatere, dar o vrem fără presiune, fără presiunea votului politic. E adevărat, pentru dezbatere, e necesar ca politicienii să înţeleagă faptul că trebuie să se retragă proiectele din parlament. Nu e suficient doar să se propună amendamente. Trebuie să ne aşezăm să discutăm cu calm legile care ne vor stabili nouă, tuturor, viaţa pentru mulţi ani de acum încolo. Vom lupta cu toate armele pe care le avem la îndemână. Ne-au servit un mort pe post de fată mare. Nu se poate opera, nu merg transplanturi, e inutil să-l fardeze. Guvernul trebuie să-şi ia mortul şi să-l îngroape“, a mai spus Voinea, cerând să se conceapă „un produs nou, un copil pe care împreună să-l creştem“ şi care, odată lansat, ne va afecta viaţa tuturor.

Predoiu: Nu mi-a pus nimeni nici o întrebare

 

Cătălin Predoiu a declarat ieri că Ministerul Justiţiei este gata să discute proiectele şi obiecţiile aduse de ONG-uri referitoare la coduri şi că, după dezbatere, în cazul în care unele idei sunt mai bune decât cele din proiectele ministerului, acestea vor fi trimise în parlament.

Cu toate acestea, Predoiu a spus că este conştient că discuţia poate continua la nesfârşit, însă ar fi bine ca toate cele patru coduri să fie adoptate până în vară, când va avea loc următorul Raport al Comisiei Europene. „Asta nu înseamnă că nu ţinem la calitatea textelor celor patru coduri“, a mai spus ministrul. „Suntem gata să ne integrăm într-un efort constructiv de dezbatere a codurilor în interesul justiţiei din România“, a declarat Predoiu.

Acesta a adăugat că astăzi va avea o întâlnire cu ONG-urile şi le va asculta „cu mintea deschisă“.

Pe de altă parte, ministrul justiţiei a spus că şi în 2008 a avut loc o dezbatere, care, din păcate, „nu a captat atenţia opiniei publice“.

„I-am spus ministrului ceh al justiţiei că anul trecut nu mi-a pus nimeni nici o întrebare legată de coduri“, a afirmat Predoiu.

Ministrul justiţiei a cerut ca opinia publică să facă distincţie între procesul normal de dezbatere şi procesul politic şi a cerut stoparea discuţiilor politice.