Desi autorizatiile de interceptare a convorbirilor telefonice au fost putine in Dolj, ascultarea telefoanelor a ajutat la dovedirea vinovatiei unor corupti sau criminali.
Lucratorii Sectiei Dolj a Serviciului Român de Informatii (SRI) nu au stat prea mult cu urechea ciulita la telefoanele altora. Cel putin asa rezulta din numarul destul de mic de autorizatii judecatoresti emise pentru interceptarea unor convorbiri telefonice in cursul anului 2005. Cu toate acestea, printre cei ale caror telefoane au fost ascultate anul trecut se afla si persoane din rândul magistratilor si ofiterilor superiori de politie.
Autorizatii putine, dar „bune“
In 2005, presedintele Curtii de Apel Craiova a emis doar cinci autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice, la solicitarea procurorilor si a politistilor. Putine la numar, insa au vizat persoane importante, din rândul magistratilor si ofiterilor superiori de politie. „Având in vedere ca noi avem in competenta judecarea in prima instanta doar a judecatorilor, procurorilor, notarilor si ofiterilor superiori, Curtea de Apel Craiova a dat doar cinci astfel de autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice in 2005. Consider ca numarul este foarte mic, mai ales daca tinem cont ca avem patru judete in subordine“, a precizat judecatorul Aurel Ilie, purtatorul de cuvânt al Curtii de Apel Craiova.
Magistratul a mentionat ca orice interceptare a convorbirilor telefonice trebuie facuta doar in baza unor autorizatii emise de judecatori. „Daca se fac interceptari fara asemenea autorizatii, e clar un abuz si se poate vorbi chiar de savârsirea unei infractiuni“, a mentionat Aurel Ilie.
Cele mai multe infractiuni sunt de competenta tribunalului, in prima instanta. Cu toate acestea, nici presedintele Tribunalului Dolj nu a emis, in 2005, prea multe autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice. „Am emis doar cinci astfel de autorizatii in cursul anului trecut. Tin sa mentionez ca aceste autorizatii nu sunt emise oricum, ci doar daca exista indicii temeinice cu privire la savârsirea unor fapte penale de natura celor expres prevazute de Procedura Penala pentru care se permite interceptarea convorbirilor“, a mentionat presedintele Tribunalului Dolj, judecatorul Constantin Diaconu.
Interceptari pentru crime si fapte de coruptie
Dintre cazurile in care interceptarea convorbirilor telefonice a ajutat la stabilirea unor situatii de fapt in dosarele aflate in cercetarea procurorilor poate fi mentionat dosarul agentului de politie Mihai Veca, din cadrul Biroului pentru Straini Dolj, care a fost prins in flagrant dupa ce luase mita suma de 500 de euro de la o persoana, pentru a „aranja“ sederea in tara a unui turc.
Mai pot fi amintite doua dintre dosarele instrumentate de Serviciul Anticoruptie Craiova al Departamentului National Anticoruptie (DNA). Folosind interceptarile telefonice, procurorii DNA au solutionat, in cursul anului trecut, dosarul de trafic de influenta al lui Ion Dragusin, zis „Sile Dragusin“ sau „Sile Zapp“, care a primit 20.000 de dolari cu promisiunea ca ii va „convinge“ cu acesti bani pe procurori si pe judecatori sa-l lase in libertate pe un traficant de carne vie. Interesant este ca, in acest dosar, au fost interceptate de SRI mai multe convorbiri telefonice intre procurori si Sile Dragusin, interceptari care indica relatia deosebit de cordiala dintre acesta si magistrati.
Alt dosar solutionat de DNA Craiova cu ajutorul telefoanelor ascultate a fost cel al comisarului Silviu Plescan, fostul sef al Biroului Pasapoarte din Mehedinti, acuzat de luare de mita. Un caz celebru solutionat de procurori si politisti cu ajutorul interceptarii convorbirilor telefonice a fost insa dosarul „Crima de la Loto“. Alina Hirnau, casiera Agentiei Loto situate pe Calea Bucuresti, in apropierea Pietei Centrale din Craiova, a fost ucisa in bataie pe 22 martie 2002. Autorul crimei, Mircea Ionascu, a fost identificat dupa aproape trei ani, tot prin urmarirea si ascultarea telefonului mobil al victimei sale.
Autorizari doar in anumite cazuri
Legislatia in vigoare permite ascultarea telefoanelor numai in anumite cazuri. Conform Codului de Procedura Penala, autorizatiile de interceptare a convorbirilor telefonice se dau de presedintii instantelor abilitate sa judece cauza in fond, la solicitarea procurorilor si politistilor, si numai pentru anumite fapte, cum ar fi infractiunile contra sigurantei nationale, traficul de stupefiante, traficul de arme, traficul de persoane, infractiunile de terorism, spalare de bani, falsificare de moneda ori fapte de coruptie.
