Centrala atomică de la Kozlodui se pregăteşte pentru construirea unui nou reactor. În zona de impact nuclear se află 23 de localităţi doljene de pe malul Dunării. Craiova se află la doar 70 de kilometri de centrala, care funcţionează în prezent cu două din cele şase reactoare, construite în perioada 1970 – 1991. Reactoarele şi viitorul depozit de deşeuri radioactive sunt factori de risc pentru mediu şi oameni. Este Kozlodui un obiectiv sigur?
Bulgaria vrea să construiască începând cu 2018 noi capacităţi de producţie la centrala nucleară de la Kozlodui. Este vorba despre un reactor nuclear AP 1000 (generaţia III+) cu o putere instalată de circa 1.200 MW, realizat de Westinghouse Electric Company – companie americană controlată de gigantul japonez Toshiba. Istoria energiei nucleare în Bulgaria a început în 1969, când s-a pus pentru prima dată problema construcţiei unei centrale atomice. Etapa I (1970 – 1975) a însemnat construirea blocurilor 1-2, ea fiind urmată de etapa II (1973 – 1982) cu blocurile 3-4 şi etapa III (1980 – 1991) cu blocurile 5-6. Reactoarele folosite sunt cele de tip sovietic/rusesc VVER – 1000, care folosesc apa uşoară ca agent de răcire. Spre comparaţie, cele două reactoare nucleare ale CNE Cernavodă folosesc tehnologia CANDU (Canada Deuterium Uranium) – care utilizează uraniu natural şi apă grea ca agent de răcire. După 1990, reactoarele mai vechi ale centralei de la Kozlodui au fost considerate nesigure de către UE şi Bulgaria a fost nevoită să le închidă treptat. În 2002, au fost scoase din funcţiune blocurile 1-2, iar în 2006 au fost închise blocurile 3-4. Blocurile 5-6 care sunt în prezent funcţionale asigură 26% din necesarul de energie al Bulgariei. Durata lor de viaţă urmează să expire în 2017, respectiv 2019. În acest context, bulgarii au hotărât construirea reactorului 7, dar şi prelungirea duratei de viaţă a reactoarelor 5-6 cu câte 30 de ani, după cum ne-au informat autorităţile române. Trebuie spus că centrala nucleară de la Kozlodui are două zone/ cercuri de impact în care sunt monitorizate radiaţiile. Zona 1 are o rază de 3km, în timp ce zona 2 are raza de 30 km. În zona a doua intră deja 23 de localităţi doljene de pe malul Dunării. Un incident la Kozlodui (cutremur, eroare, atentat terorist) are impact asupra populaţiei româneşti de la nord de Dunăre.
Vizită de informare
Amintirea unor accidente de genul celor de la Cernobâl (Ucraina, 1986) sau Fukushima (Japonia, 2011) dă fiori celor care sunt în zona de impact a unei centrale nucleare. În anii ’70 – 90, nimeni nu i-a întrebat pe români dacă sunt de acord ca aproape de ei să fie construită o centrală atomică. Pe 25 februarie 1991, a fost însă adoptată Convenţia Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, ratificată şi de România. Practic, pentru proiectele cu impact transfrontalier acordul României este obligatoriu, potrivit Convenţiei Espoo. Autorităţile bulgare trebuie să organizeze dezbateri publice în România şi să răspundă punctual întrebărilor puse de populaţie şi de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) înainte de a putea demara acest proiect. În contextul descris mai sus, o delegaţie compusă din reprezentanţi de la Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, Agenţia pentru Protecţie Mediului (APM), Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), Garda de Mediu (GM), Direcţia de Sănătate Publică (DSP), Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) şi un grup de primari din localităţile aflate pe malul Dunării au fost marţi (29 aprilie) într-o vizită de informare la centrala nucleară de la Kozlodui.
Gazdele s-au lăudat cu experienţa de 40 de ani în domeniul nuclear, subliniind, spre surprinderea oaspeţilor români, că „energia atomică este cea mai ieftină şi mai verde dintre toate”, aducând în discuţie planurile pentru construirea reactorului 7. Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a amintit autorităţilor bulgare că românii sunt interesaţi să afle detalii, să pună întrebări şi să primească răspunsuri de natură să-i liniştească. „Noi am venit aici cu prietenie, dar nu vă ascund că mi-aş fi dorit să văd pe malul bulgăresc foarte multe centrale eoliene”, a spus Prioteasa, subliniind că măsurătorile făcute recent au arătat că malul bulgăresc se pretează acestui tip de energie verde şi sigur pentru populaţie. „Din nefericire, noi suntem la 4 km de această centrală, Craiova este la o distanţă de 60 km. Unele studii spun că la o viteză a vântului de 2 m/s radiaţiile pot ajunge la 300 km, iar la 5 m/s pot ajunge la 800 km. Poate fi afectată o arie foarte largă. Ne interesează sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător. Văzând că în ţări dezvoltate din Europa se reduce activitatea şi se opresc reactoare, nu putem să nu fim atenţi la ce se întâmplă”, a mai afirmat Prioteasa, care a ridicat probleme punctuale, cum ar fi temperatura apei în Dunăre şi protecţia habitatelor naturale din Dolj.
Bulgarii trebuie să răspundă la întrebări
Problema construirii reactorului 7 trebuie discutată între cele două ţări. „Între România şi Bulgaria este o procedură în curs, privind impactul transfrontalier, în legătură cu întregul amplasament de la Kozlodui. Pe lângă noua unitate, trebuie să avem în vedere şi dezafectarea reactoarelor 3-4, precum şi existenţa unui depozit de deşeuri radioactive sau a instalaţiei de tratare a deşeurilor cu plasmă. Trebuie să avem în vedere efectul cumulat al acestora. Este bine ca aceste aspecte să fie clarificate în cadrul dezbaterilor publice care se vor organiza pe teritoriul României. În această lună, tocmai am fost informaţi şi de extinderea duratei de viaţă pentru reactoarele 5-6. Trebuie să ni se explice în ce constau aceste modernizări, pentru că în notificarea trimisă României se menţionează că în locul echipamentelor actuale se vor instala unele identice. Pe de altă parte, din câte ştim unităţile 3-4 sunt utilizate pentru stocarea de deşeuri. Dezafectarea acestora presupune un risc ridicat. Nu vorbim doar de demolarea unor clădiri. În ce priveşte reactorul 7, este bine de precizat partea de rezistenţă referitoare la cutremure”, a spus Monica Mateescu, reprezentantul APM. Gazdele nu au dorit să răspundă pe loc la întrebările adresate. Directorul centralei de la Kozlodui, Ivan Genov, a spus că la întrebările părţii române se va răspunde printr-o scrisoare. „Sunt multe locuri în Bulgaria (Sofia) sau Craiova unde fondul de radiaţii este mai mare decât la Kozlodui, pot să fac pariu. Aici plafonul de radiere este normal. Eu propun să facem măsurători la noi şi la voi cu aceleaşi instrumente”, a afirmat Genov.
Editor: Mariana Butnariu
