Pentru că nu au alte surse de venit, fermierii cheltuiesc subvenţiile primite tot cu pământul şi animalele.
Să te trezeşti dis-de-dimineaţă, să dai de mâncare la animale, să pleci la câmp, unde să munceşti o zi întreagă, şi să te întorci acasă să faci curat la animale, în casă şi curte este un program care pentru multe persoane pare o povară. Din obişnuinţă sau de nevoie, pentru multe persoane din mediul rural şi din oraş nimic nu pare prea greu. Dimpotrivă, reprezintă una dintre multele zile din lunile de primăvară, vară şi toamnă.
„La noi nu există nici un punct de lucru. Este doar un italian care mai face angajări şi vreo două magazine. Cine să se angajeze mai întâi? Eşti obligat să faci agricultură sau să creşti animale. Şi, la vârsta mea, unde să mă angajez?“, întreba, mai mult retoric, băileşteanul Claudiu Cojocaru, un fermier între două vârste, venit la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Dolj, pentru a depune dosarul pentru subvenţia în zootehnie. Şi cum întrebarea nu prea îşi găseşte răspuns, iar cei doi copii ai săi trebuie ţinuţi la şcoală, omul munceşte pământul şi are 100 de animale (50 de oi şi 50 de capre), încercând din răsputeri să urmeze noile reguli sanitar-veterinare. „Eu am doi copii la şcoală. E foarte greu. Nu ne sprijină nimeni. Mieii s-au dat cu 6 lei/kg în viu, în condiţiile în care la Craiova s-au dat cu 12 lei/kg în viu. N-am scos nici hrana pe care le-am dat-o. Şi brânza o vindem cu cinci lei angrosiştilor, care o dau la Craiova cu 10 lei/kg. Am cheltuit 4.000 de lei cu camera specială pentru producerea laptelui. Un cioban nu câştigă mai mult de 500 de lei pe lună. Când scot eu banii ăştia?“, a adăugat Claudiu Cojocaru. Acesta a explicat că, deşi se confruntă cu o serie de greutăţi, sprijinul financiar primit este cheltuit tot cu pământul şi animalele.
„Banii primiţi ne ajung, nu 100%, dar 80% acoperă cheltuielile. Banii primiţi tot pentru pământ şi animale îi dau pe hrana animalelor sau plătim oamenii care ne ajută la câmp (nu avem tractoarele noastre)“, a adăugat Cojocaru. Afirmaţia e confirmată şi de alţi agricultori.
„E greu să stai în uşă şi să mulgi atâtea oi. Eu am 160 de oi şi capre. Unde să ne mai ducem la vârsta asta? Banii primiţi tot pentru animale i-am cheltuit. Am făcut camera pentru brânză, că aşa de unde luam 4.000 de lei“, a spus Mariana Gubăuceanu, alt fermier din Băileşti.
50 de lei pentru înscrierea în asociaţia de profil
Până săptămâna aceasta, la APIA Dolj au fost depuse 39 de cereri pentru subvenţia în zootehnie. „Pe zi ce trece numărul celor care depun solicitări este tot mai mare. Până pe 4 mai, doljenii au solicitat sprijin pentru 188 de bovine şi 283 de ovine“, a declarat Cocoşilă Veronica, şefa Serviciului Ajutoare de Stat şi Măsuri de Piaţă din cadrul APIA Dolj.
Noutatea este aceea că pentru 2009 cererile pentru prima pe cap de animal trebuie să fie vizate de asociaţiile crescătorilor de ovine/caprine constituite la nivel local, afiliate la federaţiile naţionale de profil. În Dolj, există una singură, înfiinţată recent (abia de o săptămână a primit acreditarea).
„Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am contactat Asociaţia şi am căzut de comun acord ca un reprezentant al lor să fie la sediul APIA zilnic, între orele 10.00 – 15.00, astfel încât fermierii să se poată înscrie“, a precizat Cocoşilă Veronica.
În acest sens, fermierii trebuie să aibă la ei câteva zeci de lei. „Taxa de înscriere este de 50 de lei, la care se adaugă o cotizaţie de un leu/cap de animal/an“, a declarat Ştefan Pădeanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine (din Segarcea), recunoscută de Federaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine din România. Acesta a explicat că motivul constituirii asociaţiei a fost acela că fiul său a trebuit să întocmească dosarul pentru a accesa fonduri structurale şi trebuia să fie înscris într-o astfel de asociaţie. Şi cum nu exista nici una în judeţ a înfiinţat-o el.
