Aproximativ 5% dintre doljenii care fac afaceri în UE comit ilegalităţi care aduc cele mai mari prejudicii statului. Vă prezentăm câteva „reţete“ de evaziune descoperite. În Dolj, principalul domeniu de fraudă sunt tranzacţiile intracomunitare cu cereale şi legume.
Metodele rambursărilor ilegale de TVA descoperite în Dolj sunt deja depăşite, învechite pentru cei care vor să păgubească bugetul de stat. De când România a intrat în Uniunea Europeană (UE), mediul de afaceri s-a adaptat rapid la metodele de fraudare care există în spaţiul comunitar de mai mulţi ani. Puţini comercianţi români ştiu însă că acum organele statului te pot fugări peste tot în Europa şi te pot identifica destul de uşor. „Cele mai multe nereguli se regăsesc la relaţiile comerciale intracomunitare“, au spus reprezentanţii autorizaţi ai fiscului doljean.
În baza datelor primite de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, vă prezentăm câteva dintre ilegalităţile comise de unele firme în relaţia cu partenerii străini din spaţiul Comunităţii Europene: „neînregistrarea operaţiunilor intracomunitare; înregistrarea de operaţiuni nereale, fictive, care nu se produc faptic; neînregistrarea corectă ca taxare inversă a TVA aferentă achiziţiilor intracomunitare, având ca efect reducerea obligaţiilor privind TVA datorată bugetului de stat“. Se adaugă accizarea necorespunzătoare a unor produse achiziţionate de firme locale din ţări membre UE. Aceste acţiuni ale firmelor au produs prejudicii de zeci sau chiar sute de milioane de lei bugetului de stat, după cum afirmă mai-marii fiscului doljean. Domeniile de tranzacţii intracomunitare unde frauda este cel mai des întâlnită sunt schimburile comerciale de cereale şi de legume-fructe, susţin reprezentanţii finanţelor.
Frauda de tip „Carusel“
Directorul executiv al fiscului doljean, Mihai Antonescu, şi directorul executiv adjunct al Direcţiei de Control Fiscal din cadrul aceleiaşi instituţii, Alexandru Barcan, au detaliat câteva exemple descoperite recent, pe parcursul anului 2008, în ceea ce priveşte „şmecheriile“ firmelor doljene în raporturile comerciale cu parteneri din UE. Invocând secretul fiscal, directorii DGFP nu dau publicităţii nici numele societăţilor, nici al persoanelor responsabile în cazurile date ca exemplu, dar precizează că dosarele sunt în cercetare la Parchet, la Poliţie şi la Oficiul Naţional de Spălare a Banilor. Frauda de tip „Carusel“ este cea mai răspândită, spun finanţiştii-şefi amintiţi. „O firmă dintr-un stat UE cumpără o marfă din ţara respectivă şi o vinde, în fapt, tot acolo, dar pe acte apare că a fost vândută în România, respectiv în Dolj. Firma din ţara noastră declară în acte că a cumpărat marfa de la partenerul străin şi o revinde tot fictiv prin livrări succesive la un agent economic din alt judeţ. Acea societate vinde la alta din alt judeţ şi tot aşa, pentru a i se pierde urma. În realitate, marfa aceea nu a ajuns niciodată în România. Firma din ţara respectivă şi-a dedus acolo TVA-ul, dar nu cunoaştem ce beneficii are societatea de la noi care a făcut aceste tranzacţii fictive. Cert este că sunt anchetaţi şi cei din România, şi cei din ţara respectivă. Metoda se numeşte fraudă de tip «Carusel» şi este destul de răspândită în Europa“, a spus Alexandru Barcan.
Livrări simulate cu date furate
Încă un exemplu. O companie intracomunitară dintr-un stat a simulat livrări către o firmă română în scopul de a nu fi taxate cu TVA livrările lui interne, dar operatorul român susţine că nu a derulat niciodată tranzacţii comerciale cu societatea respectivă. „Operatorul străin ia datele de identificare ale firmei din România de pe internet, de pe diverse site-uri unde societatea noastră şi-a postat datele de identificare, inclusiv codul valid de TVA. Compania străină i-a folosit datele în mod abuziv, dar se verifică dacă este sau nu aşa. Există asemenea cazuri identificate în Dolj. Datele au fost transmise organelor de cercetare penală privind verificarea realităţii acestor situaţii“, a susţinut directorul Barcan.
În alt caz, firma străină chiar a livrat marfa la noi, societatea de aici a înregistrat-o în contabilitate, dar nu a depus la fisc Declaraţia fiscală privind tranzacţia intracomunitară (numită şi Declaraţia recapitulativă, Cod 390). E posibil ca firma să depună declaraţia în alt trimestru sau să declare o sumă mai mică decât valoarea mărfii luate de peste graniţă (din UE). Alt „caz clar de evaziune fiscală“, aşa cum afirmă directorul executiv Mihai Antonescu, este al unor firme din Dolj care, deşi au luat marfă din spaţiul comunitar, nu înregistrează în evidenţele contabile achiziţia. În acest caz, societatea locală nu a plătit statului român nici impozit pe profit, nici pe venit, nici TVA, poate că nici accize, dacă a fost cazul să se aplice.
Verificaţi prin sistemul european VIES
O bază de date creată la nivel european permite fiscului din orice ţară membră UE să verifice dacă o firmă a efectuat sau nu tranzacţii cu alte companii din spaţiul european. Sistemul se numeşte VIES, iar orice entitate economică din UE care are relaţii comerciale cu firme din alte state, tot membre UE, este obligată să declare ce tranzacţie a făcut, de ce valoare, cu ce societate şi din ce ţară. Datele pot fi verificate în tot spaţiul comunitar. „Pentru ca o firmă din orice ţară membră UE să figureze în VIES, trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii: marfa să fi fost transportată peste graniţa statului, dar tot în UE, iar beneficiarul să aibă cod valid de TVA, adică să fie înregistrat ca plătitor de TVA“, a precizat Antonescu.
Organele statului verifică în VIES concordanţa sau neconcordanţa datelor declarate de firmele partenere. DGFP Dolj susţine că judeţul ocupă locul cinci pe ţară privind schimburile de informaţii cu statele membre UE, prin sistemul VIES.
