Începând din acest an, administratorii terenurilor agricole pe care există specii şi habitate de importanţă comunitară vor primi plăţi compensatorii.
O parte din spaţiul natural al României va fi inclus în reţeaua europeană Natura 2000. Scopul reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european. „Reţeaua îşi propune nu numai să protejeze flora, fauna şi habitatele, ci şi să asigure restaurarea lor, acolo unde este cazul“, a declarat Owen Mountford, şeful echipei de implementare a proiectului Phare 2004 „Natura 2000 în România“. Acesta a explicat că „Natura 2000“ nu este o reţea de rezervaţii naturale, ci „o modalitate de coexistenţă a oamenilor cu natura“, propunându-şi să asigure viabilitatea economică în zonele rurale a României.
Cinci regiuni biogeografice în România
„România este singura ţară din UE cu cinci regiuni biogeografice. Dintre acestea, două – cea de stepă şi Marea Neagră – nu au fost prezente în UE până la momentul aderării României şi Bulgariei“, a afirmat Owen Mountford, care a subliniat faptul că acest lucru îi aduce României o valoare adăugată, dar şi o responsabilitate ridicată datorită nevoii de conservare diversificată.
Pentru a fi luate măsurile necesare pentru conservarea sau restaurarea siturilor din Natura 2000, prin programele sale, UE pune la dispoziţia statelor membre mai multe tipuri de instrumente financiare. „Unul din modurile în care se poate obţine finanţare este Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)“, a explicat Mountford.
Finanţări UE pentru regiunile protejate
Banii pot fi obţinuţi şi prin Programul Operaţional Sectorial (POS) de Mediu – Axa prioritară 4 – „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii“, pentru care termenul limită de depunere a proiectelor este 15 decembrie 2007. „Campania de depunere a proiectelor în acest sens s-a lansat acum mai puţin de o lună. Până acum nu a fost depus nici un proiect în regiune“, a spus Dan Mitrea, reprezentantul organismului intermediar POS Mediu Craiova. Acesta a explicat că banii nu au alocare regională (regiunea cu cele mai multe proiecte primeşte cei mai mulţi bani). „La o primă estimare însă, banii alocaţi la nivel naţional în acest sens (172 de milioane de euro) nu acoperă decât a şaptea parte din costurile necesare pentru a ajunge la cerinţele UE“, a adăugat Dan Mitrea.
Expoziţie la Prefectura Dolj
Pentru a informa cât mai multe persoane despre aceste aspecte, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile prezintă în perioada 5-7 noiembrie, la Craiova, în incinta Prefecturii Dolj, expoziţia „Reţeaua Natura 2000 în România“. „Prin această serie de expoziţii se are în vedere, pe de o parte, evidenţierea frumuseţii peisajului natural şi a biodiversităţii existente în România, iar pe de altă parte, se doreşte clarificarea multor aspecte legate de selectarea siturilor Natura 2000 în România“, a declarat Anca Curiguţ, din echipa de implementare a proiectului „Natura 2000 în România“.
30% din suprafaţa Olteniei este protejată
Identificarea siturilor (locurile în care se găsesc speciile de floră şi faună ce trebuie stabilite, potrivit legislaţiei UE) din România a fost realizată încă de anul trecut, iar lista naţională a fost transmisă oficial Comisiei Europene în vara acestui an. „La nivel regional au fost identificate 26 de situri de importanţă comunitară şi lista este deschisă“, a declarat Cătălin Florescu, şeful serviciului Implementări Politici de Mediu (IPM) din cadrul Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Dolj. Potrivit acestuia, aproape 30% din suprafaţa regiunii este protejată, depăşind cu mult media naţională (18%).
Trei situri de interes comunitar
Potrivit Ordinului nr. 776/2007, în Dolj au fost identificate şi aprobate de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile trei situri ce ar putea fi de interes comunitar: Ciuperceni-Desa, Coridorul Jiului (se întinde şi în alte judeţe) şi Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa.
