Suprafeţele agricole din Dolj raportate ca fiind calamitate la mijlocul lunii trecute depăşeau 40.000 de hectare. Pe 31 mai, acestea au ajuns la peste 100.000 de hectare.
Condiţiile meteo n-au fost nici anul acesta prielnice culturilor. Chiar dacă în ultimul timp a plouat, temperaturile excesiv de ridicate, umiditatea relativ scăzută a aerului şi lipsa precipitaţiilor pentru o lungă perioadă au influenţat negativ culturile agricole. Drept urmare, suprafaţa declarată calamitată în judeţ aproape s-a triplat în două săptămâni. „Pe 31 mai, suprafaţa totală din judeţ declarată calamitată se ridica la 108.678 de hectare de teren. Dintre acestea, 104.700 de hectare au fost declarate calamitate în proporţie de peste 50%“, a spus Nicolae Geamănu, consilier în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj. Potrivit acestuia, cea mai afectată cultură a fost cea de grâu (aproximativ 77.000 de hectare), urmată de cea de rapiţă (peste 12.600 de hectare), de orzoaică (aproape 2.300 de hectare) şi orz (peste 1.800 de hectare). În ceea ce priveşte dispunerea acestora în teritoriu, cu toate că suprafeţe calamitate de secetă sunt în tot judeţul Dolj, preponderente sunt spre zona de sud.
Despăgubiri doar pentru culturile asigurate
Conform legislaţiei în vigoare, în cazul în care Doljul va fi declarat zonă calamitată, vor fi primite despăgubiri doar pentru culturile care au fost asigurate de societăţile de asigurare şi asigurare-reasigurare. Acestea reprezintă aproximativ jumătate din suprafaţa calamitată până în prezent. „Din cele 108.678 de hectare declarate calamitate în judeţ, 53.160 sunt asigurate“, a afirmat Nicolae Geamănu. Potrivit informaţiilor primite de la DADR Dolj, anul trecut, din cele 58.000 de hectare de culturi afectate de inundaţii au fost despăgubite doar aproximativ 2.800.
Conform legislaţiei în vigoare, nici culturile agricole irigate nu fac obiectul despăgubirilor pentru că proprietarii lor au avut posibilitatea de a le iriga. „Seceta excesivă complexă, care afectează terenurile neirigate, este fenomenul meteorologic care asociază seceta atmosferică şi seceta pedologică, determinând perturbări în starea de vegetaţie a plantelor, care duc la scăderea cantitativă şi calitativă a recoltelor şi chiar la compromiterea parţială sau totală a acestora“, se arată în Ordinul nr. 419/2002.
Starea de calamitate naturală
Potrivit legislaţiei în vigoare, starea de calamitate naturală dintr-un anumit judeţ/regiune este declarată prin Hotărâre de Guvernul României, la sesizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). MADR elaborează o hotărâre pentru declararea stării de calamitate în zonele afectate, în baza informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.
