Piaţa muncii din România a devenit tentantă pentru cetăţenii mai multor ţări, o dată cu integrarea în UE. În plus, guvernul este decis să liberalizeze accesul europenilor pe piaţa muncii.
Momentul 1 ianuarie 2007 a fost urmat de o serie de schimbări cu privire la atitudinea europenilor faţă de noi. Una dintre acestea se referă la accesul românilor pe piaţa muncii comunitare care, în unele state membre UE, a fost liberalizat total, în timp ce în altele, doar parţial sau deloc (zece ţări au menţinut regimul existent anterior aderării României la Uniunea Europeană).
Începând cu 1 ianuarie 2007, şi România a adoptat o politică specială. Străinii care voiau să muncească în ţara noastră şi care proveneau din state UE care nu restricţionaseră accesul lor după aderarea ţării noastre la UE aveau, la rândul lor, acces liber. Potrivit NewsIn, nu acelaşi lucru s-a întâmplat însă cu cetăţenii care proveneau din statele UE care au luat decizia de a restricţiona accesul românilor pe pieţele interne, străinii având nevoie de permis de muncă pentru a se angaja în România.
Guvernul a aprobat liberalizarea accesului muncitorilor din UE
Guvernul a aprobat miercuri un memorandum privind liberalizarea accesului muncitorilor din ţările membre ale Uniunii Europene pe piaţa muncii din ţara noastră. Cetăţenii Uniunii Europene nu vor mai avea nevoie de permise de muncă pentru a lucra în România. Această decizie repune în aplicare unul dintre alineatele articolului 6 ale Legii 203/1999 cu modificările ulterioare, potrivit căruia „cetăţenii statelor membre UE, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European şi membrii familiei acestora pot fi încadraţi în muncă la persoane fizice sau juridice din România, fără permis de muncă“.
Decizia guvernului a fost luată în speranţa că statele din Uniune care au impus restricţii lucrătorilor români, interzicându-le accesul pe piaţa muncii fără permis de muncă, îşi vor revizui poziţia şi vor elimina sau reduce aceste restricţii.
Aprobarea memorandumului nu este însă decât un prim pas, potrivit ministrului muncii, Paul Păcuraru, citat de NewsIn, urmând eliberarea unui act de modificare a legii permiselor de muncă, acesta fiind dezbătut în parlament.
48 de angajaţi cetăţeni străini
Până la introducerea unor reglementări noi în acest sens, politica României cu privire la accesul cetăţenilor pe piaţa forţei de muncă, dar şi statutul de stat membru UE fac ca numărul cetăţenilor străini care vor să se angajeze în Dolj să fie în continuă creştere. „Sunt înregistraţi 48 de angajaţi cetăţeni străini. Comparativ cu anii trecuţi, se constată o uşoară creştere a interesului cetăţenilor străini pentru condiţiile de muncă oferite în România“, a declarat Silviu Cotigă, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Potrivit acestuia, cetăţenii srăini înregistraţi la ITM Dolj ca desfăşurând o activitate lucrativă sunt arabi, bulgari, greci, italieni, moldoveni şi turci. „Cei mai mulţi sunt arabi şi italieni“, a adăugat Cotigă.
Dintre cei aproape 50 de cetăţeni străini din evidenţa ITM Dolj, 20 au permise de muncă. „Străinii pot desfăşura o activitate pe teritoriul României, în baza unui permis de muncă“, a declarat Anca Trohin, inspectoare de muncă la Biroul înregistrări contracte, evidenţă angajatori, din cadrul ITM Dolj. Potrivit acesteia, conform Legii 203/1999, cu modificările ulterioare, permisul de muncă se eliberează de Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă, în baza unor documente personale ale solicitantului şi a unor acte de la firma angajatoare (cetăţeanul străin trebuie să solicite permisul de muncă după ce acordul de voinţă între angajat şi angajator a fost realizat). „O dată obţinut, permisul foloseşte însă pentru încadrarea în muncă doar angajatorului care a solicitat acest lucru“, a adăugat Trohin. Dacă angajatul pleacă de la locul respectiv de muncă, nu poate folosi permisul obţinut, astfel că acesta trebuie solicitat pentru fiecare unitate angajatoare.
Încadrarea fără permis, amendată
Cei care se hotărăsc să angajeze cetăţeni străini fără permis de muncă sunt drastic sancţionaţi. „Încadrarea fără permis de muncă sau menţinerea în muncă a unui străin care nu are permis valabil, de către o persoană fizică sau juridică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei“, a explicat Anca Trohin. Totuşi, există şi excepţii, în sensul că anumite categorii de cetăţeni străini pot lucra la persoanele fizice şi juridice fără permis de muncă.
„Potrivit legislaţiei în vigoare, din aceste categorii fac parte străinii care şi-au stabilit, potrivit legii, domiciliul în România şi străinii membri de familie ai cetăţenilor români“, a afirmat Anca Trohin. La aceştia se adaugă cetăţenii străini al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri internaţionale, străinii care au dobândit o formă de protecţie în România (azil politic), precum şi cei care desfăşoară activităţi didactice, ştiinţifice, personalul înalt calificat şi cei care au activităţi artistice, şi nu numai.
Românii mai aşteaptă
După aderarea României la UE, doar 11 din cele 26 de state membre UE au decis să liberalizeze total accesul muncitorilor români – Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania şi Bulgaria.
