Orchestra simfonica si Corala academica ale Filarmonicii „Oltenia“ sustin un program muzical de exceptie, sub bagheta dirijorului Florentin Mihaiescu, vineri, de la ora 19.00, in Sala de concerte a Liceului de Arta „Marin Sorescu“ din Craiova. Programul contine exclusiv celebrul Oratoriul bizantin de Pasti „Patimile si Invierea Domnului“, de Paul Constantinescu. Solisti vor fi: Gheorghe Rosu (bas), Pompei Harasteanu (bas), Gheorghe Mogosan (bariton), Florin Pop (tenor), Geanina Munteanu (mezzosoprana), Diana Tugui (soprana) si Mihaela Popa (mezzosoprana). Maestru de cor este Alexandru Racu.
„Patimile si Invierea Domnului“, o opera de repertoriu universal
Muzicianul Paul Constantinescu s-a nascut in anul 1909, a trait numai 54 de ani si se inscrie in prima linie a compozitorilor români din generatia postenesciana, formându-se la scoala exigenta a lui Mihail Jora. De asemenea, acesta a fost profesor de armonie la Academia de Muzica din Bucuresti, contribuind din plin la formarea unei valoroase serii de compozitori. Activitatea sa creatoare il propulseaza permanent in actualitate. A fost un mare cunoscator al subtilitatilor expresiei nationale in structuri melodice, armonice si ritmice, cautând intotdeauna surse de inspiratie in lumea româneasca – de la cea sateasca la cea oraseneasca, de la mediile militare la cele monahice, din vremea haiducilor legendari la cea imediata – gasindu-le o rezolvare componistica pe masura. In semn de omagiu, Filarmonica din Ploiesti, orasul sau natal, ii poarta numele. Muzicologul Vasile Tomescu spune ca Oratoriul lui Constantinescu a cunoscut mai multe versiuni, insa versiunea finala a acestuia – „Patimile si invierea Domnului“ – pastreaza un fond melodic de forta si originalitate cu nimic mai prejos decât acela al primei versiuni. Fondul Oratoriului isi are originea intr-un text muzical bizantin din secolul XIII confruntat cu texte similare din toate manuscrisele epocii, aflate in arhivele Bibliotecii Nationale din Paris, Bibliotecii din Vatican, la Biblioteca Ambroziana din Milano, Biblioteca Manastirii Grotta-Ferrata si Biblioteca de Stat din Berlin.
In ultima versiune din 1948 a lucrarii, actiunea se extinde de la momentul Calvarului, Mortii si Ingroparii – care corespunde si punctului final al Pasiunilor lui J.S. Bach – la momentul Invierii. Astfel, Oratoriul, care a fost structurat in patru parti, dupa refacere a fost numit „Patimile si invierea Domnului – oratoriul bizantin de Pasti“, mai spune Tomescu. Prima interpretare a Oratoriului a avut ca solisti pe Nicolae Secareanu – bas (Evanghelistul), I.D. Petrescu – bas (Hristos), Nella Dimitriu – alto (Maica Domnului), Mircea Buciu – bas (Pilat), Marieta Cartis, Elisabeta Moldoveanu si Valentin Teodorian. De asemenea, distributia se intregea in roluri episodice: a treia mironosita – alto; Iuda – tenor; doua slujnice – soprane; ingerul – tenor. Orchestra Filarmonicii (cu tube de la Radio) se afla sub bagheta lui George Enescu, iar Corul „România“ fusese pregatit de neobositul cercetator al muzicii ecleziastice Nicolae Lungu. Alfred Mendelssohn avea sa comenteaze interpretarea, in presa de atunci: „Maestrul Enescu a condus cu convingere si autoritate marele ansamblu, ridicând nivelul interpretarii si pastrând o tensiune unitara de la primele masuri si pâna la ultimul cor“.
Vasile Tomescu apreciaza ca Oratoriul „Patimile si Invierea Domnului“ reprezinta o opera perfecta in sine, un veritabil model de studiu a carui valoare artistica este menita sa capete permanenta in repertoriul românesc si universal.
