La Sarmizegetusa, în judeţul Hunedoara, agricultura se practică printre vestigiile templului zeiţei Nemesis. Lanurile de cereale se întind printre pietrele rămase mărturie dintr-o vreme de mult apusă.
Vizitatorii care trec pragul Coloniei Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa – capitala Daciei romane – au marea surpriză ca, pe lângă urmele Forului Coloniei, să vadă şi parcele cultivate cu ceapă, cartofi sau alte legume, respectiv cereale. Vestigiile rămase din vremea formării poporului român sunt în prezent în mâinile localnicilor. „Acum cultivăm ceapă şi am pregătit terenul. Este frumos afară şi am profitat de aceste zile libere“, au declarat, săptămâna trecută, două localnice care au o parcelă chiar în situl arheologic.
Complexul Ulpia Traiana Sarmizegetusa se află la 17 kilometri de localitatea Haţeg, iar istoricii spun că aici era capitala Daciei romane şi reşedinţa celor mai importante instituţii şi a înalţilor funcţionari imperiali. Istoricii şi arheologii susţin că oraşul a fost întemeiat în 107 d.Hr., din porunca împăratului Traian, denumirea completă fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Din epoca romană se păstrează la Sarmizegetusa Ulpia Traiana vestigiile amfiteatrului gladiatorilor, ale forumului şi bazilicii, precum şi ale multor temple.
Aşteaptă despăgubiri
Localnicii din Sarmizegetusa, care au primit pământuri în apropierea vestigiilor istorice, susţin că ar renunţa la ele cu condiţia să fie despăgubiţi. Cei care au în grijă ruinele spun că aici vin mulţi vizitatori şi că, pentru a crea atmosferă, mai ales atunci când vin elevi, ghidul poartă un costum adecvat.
Viorica Albulescu, angajată a sitului, a spus că ministerul de resort nu a găsit fonduri pentru a-i despăgubi pe localnici, în condiţiile în care aceste vestigii sunt de o importanţă inestimabilă pentru români. „În sezon vine multă lume. Unii sunt interesaţi, dar mulţi spun că au venit să vadă pietrele acestea vechi. Păcat că localnicii au fost împroprietăriţi, iar în sit cultivă ceapă şi cartofi. Ministerul Culturii trebuia să aloce fonduri pentru a-i despăgubi pe oameni“, a declarat Viorica Albulescu.
Istorie privită cu nostalgie
Cei care vizitează Amfiteatrul, templul zeiţei Nemesis, templul lui Liber Pater, Atelierul de Sticlărie sau Sediul Procuratorului Financiar sunt încântaţi de ceea ce văd aici, pentru că istoria a rămas scrisă printre ruine, dar nu agreează ideea agriculturii. „Mă gândesc la anul 106, evenimentul dureros pentru noi, deoarece dacii au fost înfrânţi, dar care a adus bucurie la Roma. Ce este aici acum lasă de dorit din punct de vedere organizatoric. Amfiteatrul ar trebui, după părerea mea, adus cât de cât la forma de atunci. De patru-cinci ori pe an s-ar putea face aici serbări frumoase. Am fost aici şi în urmă cu 30 de ani, iar atunci nişte studenţi şi copii făceau săpături“, a declarat preotul Gheorghe Delureanu.
