Asociaţia de ecologie Petro Aqua a rememorat, împreună cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din Petroşani şi ai Companiei Naţionale a Huilei din Valea Jiului, şapte decenii de la inaugurarea în zonă a Şcolii de zbor fără motor. Evenimentul a fost găzduit la sediul CNH şi a fost cuprins în programul manifestărilor culturale dedicate celor 30 de ani de la prima grevă a minerilor de la Lupeni, din 1977.
Organizatorii au dorit să editeze cu acest prilej un „caiet“, prin care să lase urmaşilor o amintire a faptului că Petroşaniul a fost printre primele oraşe din ţară unde a funcţionat o şcoală de zbor şi unde au fost construite mai multe planoare. „Înfiinţarea Şcolii de zbor fără motor, în iulie 1937, plasează oraşul Petroşani printre primele şi totodată puţinele centre de zbor cu planorul din ţară, dar şi ca un centru care şi-a dezvoltat capacitatea de a construi planoare proprii, unele chiar în premieră naţională, pentru instrucţia de zbor“, se arată în caietul cu numărul 3 dedicat evenimentului de Asociaţia ecologică Petro Aqua din Petroşani.
Primul eveniment de proporţii, publicat şi în paginile ziarului La Republique, editat la Istanbul, are loc în 1937, când Nestor Constantin, din Deva, s-a lansat de pe vârful unui deal înalt de 80 de metri cu un planor realizat din trunchiul unui copac scobit, pe care erau prinse aripile.
Din aeroclubul din Petroşani au făcut parte toţi funcţionarii angajaţi la minele din Valea Jiului, iar scopul urmărit de şcoala de zbor era acela de a forma piloţi şi constructori de planoare. La numai un an de la înfiinţare, aeroclubul avea deja 700 de membri, recrutaţi exclusiv din rândurile funcţionarilor Societăţii Petroşani, iar în 1936 firma Wildman din Braşov a construit primul hangar şi un observator meteorologic pe dealul Slătinioarei, la cota 650 m. La poalele dealului erau două terenuri de aterizare. „Într-un atelier al Şcolii Profesionale ACP se lucra cu elevi aeromodelişti şi viitori elevi ai şcolii de zbor fără motor, sub îndrumarea constructorului Gustav Felix Stof, la construirea în regie proprie a unui planor. Acesta va purta numele YR MÂNDRA – după numele celui mai înalt vârf din Parâng, denumit azi Parângul Mare (2.519 m)“, se mai arată în caietul-document.
Evenimentele de atunci au fost înfăţişate celor prezenţi la aniversarea din 2007 a minerilor de către realizatorii caietului Petro Aqua, care au dorit să nu fie dat uitării faptul că la Petroşani a funcţionat ani la rând o şcoală performantă de zbor fără motor.
