„Mai bine îmi tai o mână decât să dau o autorizație cu nerespectarea legii“, spunea primarul Olguța Vasilescu în legătură cu o autorizație de construire pe care ar fi refuzat-o denunțătorului său din dosarul de la DNA. În noiembrie 2015, Primăria Craiova a emis o autorizație pentru o „construcție provizorie“ cu destinația de birouri, pe strada Principatele Unite. Inspectoratul în Construcții spune că autorizația este ilegală, iar Prefectura Dolj a inițiat o acțiune în justiție pentru anularea ei.
Primarul Craiovei a fost chemat în judecată de Instituția Prefectului de Dolj din cauza unei autorizații de construire emisă de municipalitate la sfârșitul anului trecut. În data de 27 noiembrie 2015, primăria a emis o autorizație (nr. 1509) cetățeanului Abdul-Rahman Assani, pentru amplasarea pe strada Principatele Unite (nr. 6A) a unei construcții provizorii alcătuită din parter și supantă (platformă etajată) cu destinația de birouri. Construcția cu durata de amplasare de zece ani urma să aibă fundație de beton, corpul fiind alcătuit din profile metalice și acoperiș cu învelitoare din carton bituminat tip solzi, de culoare maro. Partea interesantă este că terenul deținut de familia Assani se află într-o curte, iar construcția urma să mascheze vederea la stradă a unor locatari din blocul învecinat. Ei bine, când locatarii au aflat ce intenții are proprietarul, a început războiul.
Primul sesizat a fost Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), care a efectuat un control în acest caz și a concluzionat că Primăria Craiova a încălcat legea când a emis autorizația de construire. Inspectorii în construcții au cerut Prefecturii Dolj să anuleze actul. Pe scurt, inspectorii spun că au fost încălcate mai multe prevederi ale certificatului de urbanism (CU) privind regimul tehnic și economic al viitoarei construcții. Spre exemplu, prin CU se precizează că această construcție se va afla în zona de locuințe cu regim maxim de înălțime P+3, procent de ocupare a terenului (POT) maxim de 20% și retrageri de minimum opt metri liniari pentru construcții. Or, în planul propus prin proiect, POT este de 80,25% și retragerea de la axul străzii Principatele Unite este de 6,55 metri liniari. Pe de altă parte, prin Planul de Urbanism General (PUG), zona cu pricina este destinată locuințelor colective, iar pentru amplasarea unei construcții cu altă destinație (birouri) ar fi nevoie de acordul vecinilor. Mai mult, amplasamentul vizat s-ar afla în zona istorică a municipiului, iar primăria trebuie să ceară beneficiarului să obțină un aviz de la Direcția pentru Cultură. Autoritatea de control mai spune că autorizația nu corespunde cu documentația tehnică. De asemenea, ar fi probleme cu planul de situație, planul cadastral, desfășurarea stradală, precum și neconcordanțe între diferitele secțiuni ale proiectului, referitoare la înălțimea și suprafața construcției.
Dar marea controversă a celor implicați este legată de funcționalitatea viitoarei construcții. O clădire cu destinația de birouri poate fi autorizată ca și construcție provizorie, tip chioșc? ISC spune că nu. Pe de altă parte, de ce ar fi nevoie de o construcție provizorie pe un teren proprietate personală? Poate pentru că și condițiile de autorizare sunt mai relaxate? Prefectura Dolj și-a însușit în totalitate raportul ISC și a inițiat o acțiune în justiție pentru constatarea „nulității absolute“ a autorizației de construire, pe care o consideră nelegală.
Cazul se tranșează în justiție
În replică, Primăria Craiova a depus o întâmpinare prin care respinge toate motivele invocate de prefectură. Spre exemplu, primăria susține că prefectura și ISC au făcut o confuzie între tipul construcției (provizorie) și funcțiunea acesteia (birouri). Simplificând, municipalitatea susține că în construcții tip chioșc (provizorii) pot funcționa birouri. Mai mult, construcțiile provizorii nu se supun reglementărilor urbanistice aprobate prin documentațiile de urbanism. În consecință, ISC ar fi invocat selectiv Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, raportându-se numai la POT și aliniament. De asemenea, municipalitatea susține că zona istorică a municipiului este delimitată de frontul sudic al bulevardului Calea București. În consecință, strada Principatele Unite nu se află în zona istorică, deci nu are nevoie de aviz de la Direcția de Cultură. Ultimul argument este acela că terenul vizat se învecinează pe toate laturile cu domeniul public, deci nu are vecini cărora trebuie să le ceară acordul. Abdul-Rahman Assani a făcut și el întâmpinare, în care preia pe fond cea mai mare parte a motivelor invocate de primărie. Mai mult, avocatul acestuia pune în discuție pe procedură dreptul prefectului de a mai introduce acțiune de anulare a autorizației. El invocă Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care spune că prefectul poate să atace autorizația în maximum șase luni de la primire.
Concluzionând la cele de mai sus, o instituție de control (ISC) spune că Primăria Craiova a încălcat legea, iar justiția este chemată să tranșeze conflictul. La mijloc se află Prefectura Dolj și două dintre cele mai bune case de avocatură din Craiova. Realizatorul documentației tehnice este Emilian Ștefârță, fost consilier municipal și actual director al Muzeului de Artă din Craiova. Beneficiarul autorizației, Abdul – Rahman Assani, este un potent om de afaceri. El deține o firmă cu activități în creșterea păsărilor, cu cifră anuală de afaceri de 5,5 milioane de euro și un profit net de aproximativ un milion de euro. Făcând abstracție de disputa din justiție și de numele implicate, noi vă punem la dispoziție fotografia spațiului în care urma să fie ridicată construcția. Cine are dreptate?
