http://www.youtube.com/watch?v=PI-kolEdmeo
Şcoala doctorală de sociologie de la Universitatea din Craiova, înfiinţată la iniţiativa profesorului universitar dr. Dumitru Otovescu în 2009, atrage în prezent tineri cercetători nu numai din ţară, ci şi de peste graniţe şi chiar de pe alte continente. Cinci tineri din Africa urmează stagii de pregătire a lucrărilor prin programul de burse „Eugen Ionesco“ la Craiova. Temele pe care le tratează vizează societatea africană, iar în unele cazuri se fac comparaţii cu societatea românească.
Cei cinci tineri din Africa studiază şi se documentează alături de doctoranzi români. „Ne-am propus să cercetăm două teme majore, una legată de procesul de globalizare şi consecinţele acestui proces pe plan economic, social, cultural, şi a doua temă vizează fenomenul de migraţie, şi avem zeci de lucrări privind migraţia în Franţa, Spania, Germania, şi urmează să se realizeze studii şi pe alte ţări, printre care Olanda, Anglia, Grecia, Austria, Canada. Alături de tinerii români avem însă şi doctoranzi de pe continentul african. Sunt în număr de zece, trei dintre ei la Facultatea de Drept şi Ştiinte Sociale, coordonaţi de rectorul universităţii, Dan Claudiu Dănişor, şi de decanul facultăţii, prof. univ.dr. Sevastian Cercel, unul la Ştiinţe Economice, şi altul în domeniul Automaticii. La Sociologie au venit cinci doctoranzi preocupaţi de rolul şi importanţa pe care o au factorii culturali în dezvoltarea societăţii din care fac parte, fie că se numeşte Algeria, Togo, Camerun, Coasta de Fildeş. Anul trecut am avut şi tineri din Albania, care acum lucrează în structurile guvernamentale de acolo“, a declarat prof.univ.dr. Dumitru Otovescu, conducătorul lucrărilor de doctorat.
Problemele sociologice, abordate de cei din Camerun
Preocupările tinerilor din Africa sunt diverse. Foga Konfon Willy Didie din Camerun cercetează imigraţia nigerienilor în Camerun. „Numărul nigerienilor care vin pe teritoriul statului Camerun se ridică la şapte milioane de persoane şi reprezintă 12% din populaţie. Pentru a-mi definitiva cercetarea, am optat şi pentru o bursă „Eugen Ionesco“ la Universitatea din Craiova, pentru a studia aspectele teoretice ale migraţiei şi, de ce nu, să fac o comparaţie între imigraţia din România şi cea din Camerun“, a declarat doctorandul. Tot din Camerun este şi Evelyne Amana, doctor în psihologia copilului şi a adolescentului. „Am venit la Craiova pentru a analiza problema crizei adolescenţilor din cultura de origine, dar şi problemele tinerilor din Europa de Est. Am ales această temă pentru că de câte ori facem referire la adolescenţi facem referire şi la problemele de comportament. Şi am identificat câteva asemănări între tineri, indiferent de cultură. Una dintre aceste probleme este stresul şi, printr-un studiu făcut în regiunea de unde provin, am aflat că de multe ori din cauza stresului tinerii fumează. Dacă e să facem diferenţe, sigur că acestea sunt mai multe. În Africa este o diversitate culturală. Şi pentru băieţi, de exemplu, avem anumite ritualuri de iniţiere pentru trecerea de la viaţa de adolescent la cea de adult. Acestea impun consumarea unor alimente la care nu au avut acces în copilărie, precum şi utilizarea unor anumite cuvinte. De altfel, există şi ritualuri care constau în câteva probe de suferinţă. Aceste ritualuri aduc mult stres tinerilor. Şi sunt doar câteva exemple din tema mea. În rest, dacă este să facem referire la preocupări, tinerii africani sunt la fel cu cei europeni, sunt preocupaţi de haine şi de felul în care arată“, a explicat Evelyne Amana.
Agricultura românească, subiect de studiu
Pentru alt tânăr din Camerun, tema de cercetare este agricultura comparată între România şi Camerun. „Este o temă de cercetare pe care am abordat-o şi la doctorat, în anul 2010. Şi pot spune că am găsit atât asemănări, cât şi diferenţe. Principala asemănare este că sistemul agricol din România are potenţial de dezvoltare precum cel din Camerun. În ţara mea de origine sunt două modele de agricultură, unul tradiţional şi altul industrial. Pentru moment, agricultura tradiţională este cea care oferă potenţial economiei, în timp ce agricultura industrială este abia la început. Ceea ce constituie un model pentru ei, este folosirea produselor biochimice pentru stimularea producţiei agricole, aşa cum se întâmplă în România. Dar acest procedeu este folosit încă timid. Eu studiez aici efectele folosirii acestor stimulente“, a spus Alain Etamane, din Camerun.
Migraţia în funcţie de mediu
Kamana Powisawe din Togo este alt beneficiar al burselor „Eugen Ionescu“ la Universitatea din Craiova. El cercetează fenomenul migraţiei, însă nu din punct de vedere economic, ci din perspectiva mediului înconjurător. Şi România este din acest punct de vedere în atenţia sa. „Pentru moment folosesc literatura de specialitate legată de tema migraţiei internaţionale, fără a avea acces la subiectele legate de schimbările climatice. Este un studiu de pionierat în Togo, din cauza faptului că nu există cercetări de specialitate şi nu există un specialist pe domeniul sociologiei mediului înconjurător. Este important acest subiect pentru că, pe lângă migraţia din motive economice, este şi această migraţie legată de un mediu prielnic, cu resurse naturale. Şi România este pentru mine un subiect important pe această temă“, a explicat Kamana Powisawe.
Doctoranzii craioveni, preocupaţi de românii de peste graniţe
Fenomenul migraţiei reprezintă temă de cercetare şi pentru doctoranzii români de la Universitatea din Craiova. Aceştia urmăresc însă motivele migrării românilor în diverse colţuri ale lumii şi cum se integrează. Liviu Stan, de exemplu, cercetează comunitatea românilor din Grecia. „Comunitatea de români din Grecia este formată din două grupuri mari: imigranţii români din prezent şi comunităţile istorice, care nu sunt deloc de neglijat. Sunt vreo 121.000 de aromâni şi vreo 20.000 de meglenoromâni. Am început deja să iau legătura cu ei prin intermediul internetului. Am identificat asociaţii de români din Grecia, am aflat că au şi ziar în Atena, unde există şi un cartier a cărui stradă principală se numeşte Bucureşti. Sunt foarte organizaţi. O să merg în vară să le adresez diverse întrebări, să îmi completeze chestionare, pentru că partea frumoasă a tezei de doctorat este cercetarea în teren“, a spus Liviu Stan. Altă doctorandă, Elena Basarab, profesor în învăţământul preuniversitar, studiază integrarea românilor din Canada. „M-am bazat pe cercetarea diversităţii contextelor de viaţă din mediul migraţional şi mi-am propus să mă focalizez pe principalele proiecte pe care le au românii plecaţi. Vreau să arăt cine sunt cei care au plecat şi cum s-au integrat. Am aflat că sunt foarte bine organizaţi acolo unde trăiesc. Au publicaţii, dar şi şcoli în limba română. Avem 200.000 de români în Canada, concentraţi în Montreal şi Toronto“, a explicat Elena Basarab.
Cercetări despre românii care migrează realizează şi Alexandra Deaconu, care studiază comunitatea din Olanda. „Sunt 15.000 de români în Olanda şi anual numărul lor creşte. Cei care optează pentru această ţară sunt atât oameni cu studii superioare, cât şi cu studii medii. Avem însă şi 1.000 de studenţi acolo. Cei mai mulţi sunt la Rotterdam, Haga, Amsterdam“, a spus doctoranda. De altfel, subiect de studiu sunt şi românii din Austria. Tema este abordată de Călin Roşu. „Mă voi axa pe istoricul migraţiei românilor în Austria. Rădăcinile sunt adânci. Fenomenul apare odată cu încorporarea Ardealului în Imperiul Austro-Ungar. Principalul centru de interes este Viena, urmată de Graz, Innsbruck şi alte staţiuni mai mici. În principiu, majoritatea românilor pleacă în Austria pentru turism şi pentru oportunităţile economice oferite de această ţară“, a explicat doctorandul. Studii sociologice despre românii din străinătate au fost realizate şi în anii anteriori.
