Constructorii pasajului suprateran din Valea Vlăicii au descoperit zilele trecute, la câţiva centimetri sub asfaltul actualei şosele, rămăşiţele unei clădiri de acum două secole. Nu şi‑au oprit lucrarea, ci au continuat să sape cu excavatorul încă vreo trei metri în jos, pe lângă bolţile impunătoare şi zidurile groase de o jumătate de metru. Abia vineri, informaţia privind o asemenea descoperire a ajuns la urechile arheologilor, care însă n-au avut acces în şantier ca să observe despre ce este vorba. Au putut privi doar, peste gard, cum groapa în care se vedeau zidurile groase de cărămidă era astupată cu balast.
„E o pagină din istoria Craiovei peste care s-a pus balast“
„Muncitorii au descoperit un edificiu public din secolul XIX şi acum pun pământ pe el. Ar trebui oprite imediat lucrările, făcută o cercetare arheologică, apoi dispuse eventuale măsuri de conservare. Când am venit eu, clădirea era deja două treimi astupată. Au pus balast şi au astupat aceste ziduri aproape de tot. E vorba de o pivniţă a unui edificiu important, având în vederea atât dimensiunile zidurilor, cât şi tehnica deosebită de construcţie. E o pagină din istoria Craiovei vechi peste care s-a pus balast“, a declarat arheologul Dorel Bondoc de la Muzeul Olteniei.
„Prin autorizaţia de construire, beneficiarul lucrării are obligaţia ca, în cazul în care face anumite descoperiri arheologice, să anunţe Direcţia de Cultură pentru a se face cercetările şi a se vedea despre ce este vorba. Se pare, însă, că nu au făcut acest lucru, iar cineva va trebui să răspundă pentru asta“, l-a completat Marcel Marcea, directorul Direcţiei Regionale în Construcţii Sud-Vest Oltenia.
Culmea este că ruinele erau acoperite chiar sub ochii poliţiştilor veniţi şi ei la faţa locului. Şi nu e vorba numai despre patrula de ordine publică de la Secţia 1 Poliţie Craiova, ci şi de Poliţia de Patrimoniu.
„Spuneţi-le, dom’ne, să oprească lucrarea“, striga arheologul către poliţiştii care priveau cum structura de cărămidă dispare sub tonele de pământ.
„Ce să le fac, dom’ne? Ei nu vor să oprească lucrarea decât dacă le cere beneficiarul, iar la primărie nu răspunde nimeni“, îi răspundea comisarul Nicolae Vîlvoi, poliţist de patrimoniu în cadrul IPJ Dolj.
Întâmplător sau nu, în acest timp, la sediul UNPR Dolj (unde preşedinte este chiar primarul Antonie Solomon) se desfăşura o importantă şedinţă, în care se decideau candidaturile acestui partid la Consiliul Judeţean Dolj.
Până la urmă, astuparea gropii a încetat. Însă discuţiile pe marginea acestui subiect vor continua pentru că, se pare, descoperirea arheologică nu se limitează doar la nişte ziduri şi bolţi de cărămidă.
„Am văzut la unul dintre muncitori o monedă care îmi confirmă datarea – e vorba de un crăiţar austriac din anul 1816, care ne arată că avem de-a face cu o construcţie de la începutul secolului XIX. Teoretic, nici n-ar fi trebuit să înceapă lucrarea fără o supraveghere arheologică, dar cum în Craiova legea se aplică aşa cum se aplică, asta e…“, a explicat arheologul Dorel Bondoc.
Reprezentanţii Primăriei Craiova – beneficiarul lucrării care se ridică în Valea Vlăicii – au însă o altă părere.
„În zona respectivă a fost construit un pod peste pârâul care trecea prin Valea Vlăicii. Practic, pârâul şi mlaştina care se forma acolo au fost podite şi s-a făcut drum pe deasupra. Asta cred că e construcţia cu pricina! Se ştie de ea, nu e nici o descoperire arheologică! E doar o banală boltă pentru care nu ar fi trebuit oprite lucrările, mai ales că zona are certificat de descărcare arheologică“, a declarat Eugen Georgescu, numit de primarul Solomon în funcţia de director al Zonei Metropolitane.
O cercetare arheologică se va face totuşi. „Balastul ăla se poate da la o parte pentru ca arheologii să verifice de luni încolo despre ce e vorba“, a menţionat directorul Georgescu.
