http:http://www.youtube.com/watch?v=rDELPt7chsY
Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat ieri-dimineaţă că partea din ţara noastră a scutului antirachetă american va fi amplasată în fosta bază aeriană de la Deveselu, judeţul Olt. Anunţul preşedinţiei a fost făcut după ce, luni seară, în CSAT s-a hotărât selecţia locaţiei pentru găzduirea elementelor sistemului american de apărare antirachetă.
Traian Băsescu a anunţat ieri-dimineaţă că în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), întrunit luni seară, s-a hotărât că locul de amplasare a scutului antirachetă va fi în Deveselu, judeţul Olt, mai exact, la Unitatea Militară 01871. Preşedintele a mai subliniat faptul că viitoarea bază militară va rămâne sub comandă românească, comandantul urmând să fie un ofiţer român, dar şi că elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse. În plus, Traian Băsescu a mai precizat că CSAT a aprobat solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul „Mihail Kogălniceanu“ şi Portul Constanţa ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan, dar şi din Irak şi Afganistan către Europa.
După declaraţiile făcute de preşedinţie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat că „decizia CSAT privind locaţia este o decizie de etapă, importantă în procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfăşurarea pe teritoriul României a sistemului SUA de apărare antirachetă. Consimţământul final privind locaţia şi regimul juridic al acesteia va fi exprimat de către Parlamentul României“.
Ce este scutul antirachetă
Potrivit MAE, un grup de lucru româno-american, format din experţi, militari şi specialişti, sub coordonarea secretarului de stat în MAE, Bogdan Aurescu, şi a subsecretarului de stat al SUA, Ellen Tauscher, a avut sarcina identificării celei mai bune locaţii pentru elementele sistemului de apărare antirachetă din România.
În urma procesului de evaluare tehnică, baza militară de la Deveselu a fost considerată ca fiind cea mai bună opţiune. Locaţia a fost aleasă ţinând cont de infrastructura existentă, de amplasarea geografică şi de condiţiile de mediu, în total fiind luaţi în considerare peste 120 de parametri tehnici.
România va găzdui la Deveselu un sistem radar şi sistemul de comandă şi control. Separat, la Deveselu vor fi amplasate trei baterii care conţin câte opt sisteme de interceptare SM-3 (denumite şi Sistemul Terestru Aegis). Sistemele de interceptare SM-3 sunt proiectate pentru scopuri defensive şi nu au capacităţi ofensive. Rachetele interceptoare nu sunt echipate cu focoase explozive şi se bazează numai pe energia cinetică pentru a lovi şi distruge rachetele balistice lansate de inamici.
Amplasamentul sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice are o suprafaţă de 175 de hectare şi se află în totalitate în cadrul bazei aeriene a UM 01871 de la Deveselu. Sistemele care se vor amplasa la Deveselu vor fi operate pentru început de aproximativ 200 de militari şi angajaţi civili. Potrivit informaţiilor furnizate de Ambasada SUA, personalul poate locui şi lucra în siguranţă în apropierea sistemului radar Aegis. De asemenea, riscul de pagube sau rănire a persoanelor cauzat de interceptoare este minim în comparaţie cu alternativa ca o rachetă balistică să îşi atingă ţinta.
Costurile scutului
Ieri, în jurul prânzului, şefii delegaţiilor României şi SUA care negociază Acordul privind amplasarea pe teritoriul României a elementelor sistemului american de apărare antirachetă, secretarul de stat în MAE, Bogdan Aurescu, şi subsecretarul de stat al SUA, Ellen Tauscher, împreună cu şeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Ştefan Dănilă, s-au deplasat la Slatina, unde au avut o întâlnire de lucru cu autorităţile locale.
Subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională a precizat într-o conferinţă de presă organizată după întâlnirea cu autorităţile locale că „Deveselu s-a dovedit cel mai potrivit şi cel mai uşor de amenajat amplasament dintre toate cele evaluate, oferind multe avantaje, inclusiv infrastructura existentă şi poziţionarea geografică favorabilă“. Investiţia va costa 400 de milioane de dolari, plus 20 de milioane de dolari anual drept costuri operaţionale, costurile căzând exclusiv în sarcina guvernului american. Pentru început vor fi dislocate la Deveselu 150-200 de persoane, militari, angajaţi civili şi personal contractant, însă numărul acestora poate creşte în timp până la 500.
Sistemul va deveni operaţional în anul 2015, când se va încheia cea de-a doua etapă a dezvoltării sistemului de apărare antirachetă în Europa.
Fazele scutului
Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă din Europa presupune patru etape, amplasarea elementelor scutului în România fiind făcută în faza a doua. Astfel, prima fază presupune ca în cursul anului 2011 porţiuni de Europa de Sud-Est să fie protejate prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave. Etapa a II-a, care se va încheia în 2015, presupune extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin amplasarea unor noi generaţii de interceptori SM-3 şi noi baze radar.
Faza a treia, care se va încheia în 2018, presupune acoperirea cu scutul antirachetă a tuturor statelor NATO din Europa prin amplasarea unei baze terestre în Polonia. În etapa a patra, până în 2020, se va asigura o protecţie crescută a SUA împotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale.
Aprecieri la faţa locului
După întâlnirea de la Slatina, în jurul orei 14.30, delegaţia formată din oficialii români şi americani a ajuns la Unitatea Militară 01871 de la Deveselu, unde a fost organizată o ceremonie oficială la care au luat parte şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Ceremonia a fost deschisă cu intonarea imnurilor României şi SUA, după care şeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Ştefan Dănilă, a luat cuvântul şi a declarat că scutul antirachetă are „rolul de a spori capacitatea de apărare împotriva rachetelor balistice şi va ajuta la întărirea securităţii României prin protejarea teritoriului naţional“.
Din partea delegaţiei americane a luat cuvântul general-locotenent John Gardner, comandantul Forţelor SUA în Europa, care a subliniat că „suntem încrezători că Deveselu va fi un amplasament excelent şi locul potrivit ca sistemul Aegis să-şi îndeplinească misiunea“. După declaraţiile făcute de cei doi oficiali, delegaţiile au plecat cu elicopterele cu care şi veniseră la UM 01871.
Urmează încă o rundă de negocieri
MAE a mai anunţat ieri că, astăzi, la Bucureşti, va avea loc runda a şaptea de negocieri pe tema participării României la sistemul de apărare antirachetă, pe care Statele Unite intenţionează să îl dezvolte în Europa. Delegaţia română va fi condusă de Bogdan Aurescu, secretar de stat, iar cea a SUA – de Ellen Tauscher, subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională.
La această rundă de negocieri vor fi discutate subiecte de ordin tehnic şi juridic, „în contextul în care textul Acordului aflat în negociere este, în mare parte, convenit“, a precizat MAE într-un comunicat. Runda a şaptea de negocieri urmăreşte avansarea discuţiilor pentru încheierea procesului de negociere privind Acordul referitor la amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale scutului antirachetă.
Americanii, aşteptaţi cu speranţe
Gheorghe Beciu, primarul localităţii Deveselu, a menţionat că oamenii din localitate sunt obişnuiţi cu militarii de pe vremea când acolo a funcţionat baza aeriană şi că se aşteaptă la lucruri bune în urma acestei decizii. Primarul Beciu a fost invitat luni seară la Cotroceni, alături de oficialităţile judeţului, unde a fost anunţat de decizia CSAT. „Preşedintele a invitat aseară (luni seară – n.r.) la Cotroceni pe dl preşedinte Paul Stănescu (preşedintele CJ Olt – n.r.), pe dl prefect, pe mine şi încă doi-trei primari din zonă, pentru a discuta această chestiune. Ne-a solicitat acordul pentru amplasarea acestei baze. Bineînţeles, toată lumea a fost de acord, urmând ca astăzi, mâine sau în perioada imediat următoare să fim informaţi şi să avem detalii despre ce se va întâmpla“, a declarat primarul Gheorghe Beciu.
Acesta se aşteaptă ca atât localitatea Deveselu, cât şi municipiul Caracal, aflat la câţiva kilometri, să profite de pe urma amplasării scutului antirachetă şi a venirii trupelor americane. „Administraţia locală este pregătită pentru lucruri bune. Noi ne aşteptăm de la înfiinţarea acestei baze la lucruri bune. Zona de sud a judeţului Olt este o zonă cu caracter agricol în special, iar noi, comuna Deveselu, suntem obişnuiţi cu militarii. Între cetăţenii comunei şi foştii piloţi şi cadre militare care au lucrat la baza aeriană s-au legat prietenii, s-au întemeiat familii. Noi suntem pregătiţi pentru lucruri bune şi aşteptăm lucruri bune“, a încheiat primarul.
Locuitorii comunei Deveselu habar nu aveau ieri că la o aruncătură de băţ de ei se va amplasa o parte a scutului antirachetă. Aceştia au spus că americanii pot veni liniştiţi, dar cu condiţia să le dea locuri de muncă. „Eu cred că este bine pentru protejarea populaţiei, dar ar trebui să creeze locuri de muncă pentru cei din zonă. Băiatul meu termină liceul anul ăsta şi ar fi bine dacă îşi găseşte un loc de muncă aici“, a spus Marian Leţa, un localnic din Deveselu.
Bătrânii din comună, cei care au prins al Doilea Război Mondial, nu păreau impresionaţi de scutul antirachetă. „Lasă, mamă, să facă, dar pentru noi nu mai contează, că suntem bătrâni. Să facă pentru copiii noştri“, a spus Elena Tudor, de 78 de ani.
Istoric UM 01871
Baza aeriană de la Deveselu, construită cu sprijin sovietic în 1952, nu mai este operaţională din 2002. Aici au aterizat în martie 1952 primele avioane MIG 15, care, ulterior, au fost înlocuite cu MIG 19. Prima escadrilă de MIG-21F-13 a aterizat tot la această bază, în februarie 1962. Tot ca o premieră, la baza aeriană de la Deveselu a fost făcut primul zbor supersonic cu un MIG 19, în anii ‘60.
Baza de la Deveselu servea în anii ‘80 atât pentru zboruri de noapte, cât şi pentru zboruri de zi, cu patru escadrile, operate de o sută de piloţi. Până în anii ‘90, baza a mai funcţionat doar pentru apărare aeriană cu o singură unitate operată pe timp de noapte. După 2002, baza nu a mai fost operaţională. La această bază aeriană a fost găzduit înainte de 2002 „Grupul 91 aviaţie de vânătoare“, la acea dată fiind singura din România de unde erau operate zboruri cu alte avioane de vânătoare în afara MIG-urilor 21 LanceR.
Ruşii atacă scutul
Duma de stat, camera inferioară a parlamentului rus, a criticat ieri dur decizia unilaterală a Washingtonului şi Bucureştiului de amplasare a scutului antirachetă pe teritoriul României. „Desfăşurarea sistemului de apărare aeriană în Europa nu trebuie să se facă fără sincronizarea posibilităţilor ruseşti de amplasare a unui scut comun. Credem că realizarea unui astfel de dispozitiv în Europa în mod unilateral contravine intereselor noastre“, a declarat vicepreşedintele Comisiei pentru apărare, Mihail Babici, pentru publicaţia electronică Vzgliad. La rândul său, reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a spus ironic că planul este „un cal traian“.
Babici a mai spus că Polonia, Cehia şi România se află la o depărtare relativ egală de graniţele ruseşti, iar sistemele amplasate pe teritoriul lor prezintă caracteristici tehnici asemănătoare, ceea ce trebuie să antreneze măsuri adecvate din partea Rusiei.
Deputatul nu a exclus posibilitatea ca, odată cu desfăşurarea scutului în România, Rusia să fie nevoită să revină asupra problemei privind amplasarea unor forţe de atac în zonele de dislocare a elementelor antirachetă, precum şi să revizuiască amplasamentul trupelor ruseşti în partea europeană a Rusiei.
„Sunt şi alte măsuri care vor permite neutralizarea problemelor create de partenerii noştri odată cu amplasarea sistemului antirachetă fără acordul Rusiei“, a spus Babici, fără să ofere detalii.
La rândul său, reprezentantul special al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a comentat pe Twitter, la modul ironic, decizia României de a găzdui elemente ale sistemului american de apărare aeriană. El a catalogat planul „un cal traian“, cu aluzie la numele preşedintelui Traian Băsescu, a scris Gazeta.ru.
