Doljul, îngropat în gunoi

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Doljul se află pe lista judeţelor cu cele mai multe gropi de gunoi care nu corespund normelor europene. Cele 126 de gropi neînchise plasează judeţul pe locul al doilea al clasamentului.

Ultimatumul dat primăriilor din mediul rural doljean pentru a închide depozitele de gunoi a trecut de mult. Au trecut şi verificările efectuate de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului şi de Garda de Mediu şi, din cele 309 gropi de gunoi, câte există în judeţ, 126 sunt încă funcţionale. Cel puţin, aşa arată statisticile celor de la Mediu, care, deşi au dat amenzi, nu au reuşit să închidă toate platformele din comune. La acestea se adaugă alte 183, unde primarii susţin că au sistat depozitarea resturilor menajere. Dar nimeni nu garantează că ar fi aşa. Constantin Vasile, primarul din comuna Bucovăţ, afirmă că toate cele opt gropi din localitate au fost închise, dar nu poate da asigurări că oamenii nu mai folosesc vechile depozite. „Nu poţi să-i urmăreşti pe toţi. L-am văzut eu pe un profesor universitar care are vilă în Leamna cum a venit cu gunoiul din oraş şi arunca la marginea drumului sacii menajeri“. Mai grav este că în Bucovăţ primarul a adoptat, într-un fel, metoda struţului: gunoiul pe care îl aruncă oamenii la vechile amplasamente este ridicat de reprezentanţii unei firme şi dus în altă parte a localităţii pentru acoperirea unei gropi.
Că autorităţile nu au mişcat un deget, deşi aveau posibilitate financiară, se vede şi în cazul localităţii Işalniţa. „La Işalniţa nu s-a făcut nimic. Cele patru gropi sunt încă funcţionale, iar ei au bani la buget. Mulţi dintre primari au preferat să plătească amenzi, deşi cu aceşti bani ar fi putut rezolva problema gunoiului. În aceeaşi situaţie se află Siliştea Crucii şi Dăbuleni. Primarii din Motăţei, Seaca de Câmp, Gângiova susţin că habar nu aveau de aceste norme, în timp ce autorităţile din Drăgoteşti, deşi dispuneau de toate utilajele necesare acoperirii gropilor, au spus că nu au bani de motorină“, a afirmat Ileana Şerban, directoare coordonatoare a Comisariatului Gărzii de Mediu.

În aşteptarea masterplanului

Masterplanul de gestionare a deşeurilor este doar un proiect pe hârtie, care, în cele din urmă, a fost aprobat, dar este nevoie de implicarea prefecturii şi a consiliului judeţean în soluţionarea acestei probleme. În acelaşi timp, Ministerul Mediului promite bani pentru localităţile care nu au reuşit să rezolve chestiunea depozitării gunoiului. În Brădeşti, Goicea, Urzicuţa, Şimnicul de Sus, depozitele de gunoi sunt de domeniul trecutului. Mai mult, aici s-au încheiat contracte cu firme de ridicare a gunoiului şi astfel salubrizarea este asigurată.

309 gropi în Dolj

În Dolj sunt înregistrate 309 gropi de gunoi în mediul rural. 164 sunt depozite închise, 183 au sistat depozitarea, iar 126 sunt în funcţiune. Dintre cele închise, 150 sunt acoperite cu pământ, iar altele, însămânţate cu iarbă.