Mâncarea bolnavilor din Spitalul de Urgenţă Craiova rămâne motiv de ceartă între condu-cerea unităţii şi firma care a câştigat licitaţia pentru externalizarea serviciului. Deşi justiţia i-a dat dreptate pe linie, firma Elcomex stă cu sentinţele în braţe, deoarece managerul Cristina Calangiu are reticenţe să pună în practică tot ce i-au cerut judecătorii.
Scandalul mâncării bolnavilor a început în anul 2007, atunci când directoarea Cristina Calangiu s-a hotărât să externalizeze serviciul de preparare a hranei. În numele eficientizării cheltuirii banului public, ea a organizat licitaţia în martie 2007. Firma desemnată câştigătoare a fost SC Elcomex SRL din Slatina, care, aşa cum era normal, se aştepta să semneze contractul. Toată lumea părea fericită. Spitalul scăpa de administrarea serviciului şi se alegea şi cu o investiţie de 3,7 milioane de lei, aşa cum se angajase câştigătorul, iar Elcomex făcea şi ea un ban din această afacere. În loc de data la care să vină pentru parafarea înţelegerii, Elcomex a primit o veste proastă: Calangiu a refuzat să încheie contractul, deoarece se răzgândise în urma unei greve a sindicaliştilor, care s-a soldat cu transferul a 66 de ospătăriţe ce preparau hrana la serviciul cu paturi. Astfel, cele 66 de persoane care, cel puţin teoretic, preparau hrana bolnavilor au fost transformate din pix în infirmiere. Văzându-se cu bucătăresele decimate la presiunea sindicatelor, Calangiu s-a gândit bine şi a decretat: anulează procedura de atribuire a contractului, iar serviciul de preparare a hranei nu se mai externalizează. Şi asta, în ciuda faptului că toate procedurile legale fuseseră parcurse, iar firma aştepta doar semnarea documentelor.
Justiţia dă peste nas conducerii SJU
Simţindu-se traşi pe sfoară, şefii Elcomex au contestat decizia directoarei Calangiu la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), care a dat de pământ cu hotărârea managerului SJU. În noiembrie 2007, CNSC a admis contestaţia Elcomex, argumentând că micşorarea numărului de personal ce urma să fie preluat de firmă nu era de natură să influenţeze preţul ofertat. „Nepreluarea efectivelor de la autoritatea contractantă nu înseamnă că operatorul economic respectiv nu va angaja personalul necesar(…) În acelaşi timp este uşor de constatat că preluarea personalului nu înseamnă şi obligaţia de menţinere în activitate ori a nivelului de salarizare“, se arată în motivarea CNSC.
Conducerea spitalului a mers mai departe şi a contestat decizia CNSC, procesul fiind strămutat la Curtea de Apel Ploieşti. După mai bine de un an de judecată, magistraţii Curţii de Apel au respins plângerea spitalului, desfiinţând fiecare motiv invocat de conducerea instituţiei. „Procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică este iniţiată de autoritatea contractantă. Aceasta impune anumite condiţii în caietul de sarcini, pe care participanţii trebuie să le respecte, însă, odată această procedură încheiată, autoritatea contractantă este obligată să procedeze la încheierea contractului“, se arată în motivarea Curţii de Apel Ploieşti. „Intimatei (Elcomex – n.r.) i-a fost comunicată anularea procedurii de atribuire a contractului de către managerul instituţiei, fără să existe o astfel de propunere din partea comisiei de evaluare a ofertelor“, mai arată judecătorii.
Legea nu e obligatorie
Înarmaţi cu sentinţa irevocabilă, şefii Elcomex au trimis o depeşă conducerii spitalului, întrebând când să se prezinte pentru semnarea contractului. Cristina Calangiu le-a băgat din nou beţe în roate, cerându-le să învestească sentinţa cu formulă executorie. Întrebată de ce nu vrea să respecte o sentinţă judecătorească într-o problemă pe care ea a cauzat-o, Calangiu a spus că mai întâi vrea să facă o analiză a deciziei instanţei. „Decizia nu este executorie. Unul dintre cei trei judecători a făcut opinie separată, în favoarea noastră, şi am vrea să vedem cum a motivat. Vom discuta şi cu avocatul nostru, iar dacă el spune da, nici atunci nu e obligatoriu să semnăm“, a declarat Calangiu. Managerul Spitalului Judeţean a precizat că în prezent serviciul de preparare a hranei a fost eficientizat şi nu mai e nevoie de externalizare. „Din 106 ospătăriţe, doar 26 mai sunt angajate fizic. 66 au fost transformate în infirmiere, iar restul sunt pensionate pe caz de boală. Nu mi se pare normal să plătesc firmei 2,4 lei pe porţia de mâncare a fiecărui bolnav, iar ea să preia doar 26 de angajate. Cum salariul este inclus în costul porţiei, ar însemna ca Elcomex să plătească doar 26 de angajate. Eu aş vrea să reiau licitaţia la alte costuri, dacă în urma studiului de fezabilitate ar reieşi că se impune externalizarea. Ar fi o variantă mai corectă“, a spus Calangiu.
