Comisia Europeană a hotărât că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie modificată, actualele prevederi nemaifiind conforme cu realitatea. Forma finală a acesteia se va contura după finalizarea discuţiilor şi negocierilor care vor avea loc în consiliu, începând cu luna iunie.
Una dintre modificările supuse dezbaterii de comisie este determinată de solicitările mai multor state membre, care doresc constituirea unui fond de intervenţie pentru calamităţi (secetă sau inundaţii) ori dezastre cauzate de boli epidemiologice la animale sau variaţii mari de preţuri pe piaţa mondială. Constituirea acestui fond este motivată de schimbările climatice, care duc la dezastre, boli ori calamităţi. Statele membre au propus ca, din economiile care se fac pe primul pilon al PAC, care vizează politicile de piaţă, ca urmare a renunţării la unele mecanisme, să se constituie acest fond la nivel comunitar. Comisia Europeană doreşte ca fondul să fie creat din bugetele alocate statelor membre pe pilonul doi, şi anume pe dezvoltare rurală. România nu susţine propunerea Comisiei, deoarece consideră că fondurile pentru dezvoltare rurală trebuie să rămână pentru investiţii şi pentru măsurile deja prevăzute acolo. Altă problemă care va fi supusă dezbaterilor este legată de reducerea subvenţiilor.
Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, şi-a exprimat public dezacordul cu privire la reducerea subvenţiilor, motivând că, până în 2015, în România subvenţiile trebuie să crească de la un an la altul. O poziţie clară legată de această măsură există şi în rândul celorlalte state, mai ales al noilor membri, care nu pot accepta o reducere a subvenţiilor. Discuţii aprinse se poartă în ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor pentru fermele mari şi foarte mari şi nu neapărat pentru eliminarea lor.
Liberalizarea producţiei agricole
Comisia Europeană a prezentat în această săptămână mai multe măsuri ce vizează liberalizarea producţiei agricole în Uniunea Europeană, materializată în reducerea treptată a cotelor la producţia de lapte. Măsurile prezentate de executivul UE, ce fac parte din aşa-numita evaluare a stării de sănătate a Politicii Agricole Comune, trebuie să fie aprobate de statele membre ale Uniunii pentru a putea intra în vigoare. Concret, propunerile executivului au ca scop reducerea subvenţiilor pentru fermele mari şi utilizarea fondurilor astfel economisite în proiecte pentru dezvoltare rurală. Actualul plan este o versiune mai puţin ambiţioasă a unei propuneri anterioare a executivului UE, prezentată în luna noiembrie 2007, al cărei principal opozant a fost Germania, care s-a temut că principalii dezavantajaţi în cazul adoptării acestei propuneri ar fi fermierii germani. Noul plan al Comisiei prevede o creştere progresivă a cotelor la producţia de lapte – introduse prima dată în 1984 – până la eliminarea lor în anul 2015, pentru a putea face faţă cererii în creştere de pe piaţă.
Se reduce, dar nu se elimină
În prezent, 20 la sută dintre fermierii din Uniunea Europeană primesc 80 la sută din subvenţiile agricole directe acordate în cele 27 de state membre. Mai mult de 40 la sută din cele peste 100 de miliarde de euro, la cât se ridică bugetul anual al UE, sunt alocate pentru subvenţiile agricole, iar Franţa este principalul beneficiar. Comisia Europeană şi-a propus să reducă progresiv subvenţiile către fermieri, în funcţie de sumele pe care le primesc, şi să direcţioneze banii astfel economisiţi către promovarea exploataţiilor agricole familiale tradiţionale. Pentru 2009, reducerile avute în vedere de Comisie variază între şapte procente, pentru fermele care primesc până la 99.999 de euro pe an, şi 16%, pentru cele care primesc până la 300.000 de euro pe an. Altă măsură vizată de Comisie o reprezintă creşterea suprafeţei de teren pe care un fermier trebuie să o posede pentru a putea primi subvenţii de la UE, astfel încât să se asigure că subvenţiile ajung la cei eligibili, iar costurile de administrare nu depăşesc nivelul subvenţiilor.
Noile propuneri ale Comisiei survin în contextul în care preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut îngrijorător. Miniştrii agriculturii din UE au susţinut la Bruxelles ideea creşterii producţiei, însă majoritatea nu au fost de acord cu eliminarea subvenţiilor agricole, idee promovată de Marea Britanie. Revizuirea politicii agricole în Europa prin liberalizarea producţiilor şi eliminarea cotelor alocate fiecărui stat este în concordanţă cu zvonurile legate de apropierea unei perioade de foamete pe întreg globul pământesc.
