19.4 C
Craiova
joi, 23 mai, 2024
Știri de ultima orăActualitateIodarea sării, lege şi necesitate

Iodarea sării, lege şi necesitate


Iodarea sării este o necesitate, avertizează specialişti în endocrinologie. Fără suplimentul de iod, o mare parte din populaţie ar suferi de guşă ori cretinism.

Sarea iodată a devenit un subiect intens discutat în ultima vreme. Există voci care spun că îmbogăţirea sării cu iod este periculoasă pentru organism, putând duce la apariţia hipertiroidiei. Conducerea Clinicii de Endocrinologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova susţine însă că iodul din sare este în cantitate prea mică pentru a provoca îmbolnăvirea şi atrage atenţia asupra pericolului pe care îl poate avea scoaterea lui din alimentaţie.

 

15% din populaţie are guşă

 

„Deficitul de iod apare dacă nu există suficient iod în mediu, alimente şi apă. În aceste condiţii, tiroida nu sintetizează cantitatea necesară de hormoni tiroidieni şi, în consecinţă, prin mecanismul de feed-back pozitiv creşte nivelul plasmatic al hormonilor tireotropi (TSH), produşi de hipofiză. TSH-ul, având efect morfogenic asupra tiroidei, stimulează creşterea de volum a acestei glande (apariţia guşei). Pe un areal cu deficit de iod a fost denumită guşă endemică“, a explicat prof. dr. Marian Bistriceanu, şeful Clinicii de Endocrinologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova.

Bistriceanu susţine că răspândirea guşei endemice (distrofie endemică tireopată) este foarte mare în ţara noastră, ajungând la 10 – 15 % din populaţie.

„Impactul deficitului de hormoni tiroidieni – mai spune şeful clincii de endocrinologie – se repercutează asupra întregului organism (sistemul nervos central, aparatul cardiovascular, aparatul digestiv etc.), şi dintr-o afecţiune a glandei endocrine devine o patologie a întregului organism“, a mai spus Bistriceanu.

Cretinismul este o formă gravă de distrofie endemică tireopată caracterizată prin întârziere în dezvoltarea organismului şi, mai ales, prin lipsa de dezvoltare mintală.

 

România a interzis comercializarea sării neiodate

 

Pentru a preveni aceste probleme grave de sănătate, care afectează toate statele din lume, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat introducerea în alimentaţie a unor suplimente pe bază de iod. Administrarea iodului se poate face sub formă de sare iodată, ulei iodat sau tablete de iodură de potasiu.

În România există un program naţional de profilaxie şi tratament al guşei endemice. Iniţial, s-a încercat introducerea tabletelor pe bază de iodură de potasiu, dar, pentru că populaţia se deplasa foarte greu la dispensare pentru a-şi lua zilnic medicaţia, s-a optat pentru îmbogăţirea sării alimentare cu iodură sau iodat de potasiu. Din 2002, comercializarea sării neiodate pentru alimentaţie a fost interzisă.

 

OMS recomandă iodarea sării

 

Concentraţia de iod admisă de legislaţia română este de 30 – 40 mg de iod la un kg de sare. Asta înseamnă că o persoană care consumă în medie zece grame de sare pe zi primeşte un aport de 30 – 40 mcg (micrograme) de iod, dacă nu se ia în calcul şi faptul că prin prepararea mâncării se pierde aproximativ 20% din cantitatea de iod.

În majoritatea ţărilor lumii se iodează sarea de consum încă din 1990. Doza zilnică recomandată de OMS şi Unicef diferă în funcţie de vârstă şi sex. Un aport de până la 500 mcg pe zi este nepericulos. Excesul de iod (cantităţi mai mari de 1000 mcg pe zi) este însă la fel de periculos ca şi lipsa. El poate duce la apariţia hipertiroidismului şi cancerelor tiroidiene.

 

„Îmbogăţirea sării cu iod nu este o găselniţă politică“

 

Prof. dr. Marian Bistriceanu este de părere că scoaterea iodului din sare, pe motiv că ar dăuna organismului, ar fi o mare greşeală: „Cantitatea de iod din sarea de bucătărie este infimă faţă de cantitatea maximă admisă şi nu poate fi decât benefică pentru organism. Îmbogăţirea sării cu iod nu este o găselniţă politică. Să nu uităm că ideea introducerii iodului în alimentaţie au avut-o şi renumiţii specialişti în endocrinologie Constantin I. Parhon şi Ştefan Milcu, care au studiat incidenţa hipotiroidismului la Câmpulung Muscel, zona cu cea mai scăzută concentraţie de iod în mediul natural, din România“.

 

Cancerul de… Kozlodui

 

Ideea că iodul din sare ar fi răspunzător pentru cazurile de hipertiroidism şi cancere toridiene a fost de asemenea respinsă de Bistriceanu.

El a spus că există în schimb o creştere a numărului cazurilor de cancer tiroidian în zona Kozlodui: „Nu sarea iodată este de vină pentru cazurile de cancer tiroidian. Sunt mulţi alţi factori, în afară de excesul de iod, care pot duce la apariţia acestei boli. S-a constatat, de exemplu, că în arealul centralei de la Kozlodui numărul cazurilor de cancer de tiroidă este mai mare decât în alte regiuni. Este un adevăr pe care autorităţile nu îl recunosc“.

 

Hipotiroidismul, în scădere

 

Datele oficiale furnizate de Autoritatea de Sănătate Publică (ASP) Dolj arată că în judeţul Dolj a scăzut incidenţa bolilor de tiroidă după 2002, anul apariţiei Hotărârii de Guvern nr. 568/5.06.2002, privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară. Hipertiroidia şi tumorile tiroidiene, boli care pot fi provocate de excesul de iod, nu s-au înmulţit.

Hipertiroidie (cazuri noi):

2002 – 1380

2003 – 1418

2004 – 1055

2005 – 844

2006 – 653

 

Tumori tiroidiene (cazuri noi):

2002 – 12

2003 – 9

2004 – 12

2005 – 11

2006 – 3

În schimb, a scăzut considerabil numărul cazurilor de hipotiroidism şi guşă, ceea ce arată, potrivit datelor ASP Dolj, că îmbogăţirea sării cu iod a dat roade.

Hipotiroidism (cazuri noi):

2002 – 1617

2003 – 1581

2004 – 1339

2005 – 959

2006 – 683

 

Guşă (cazuri noi):

2002 – 989

2003 – 810

2004 – 710

2005 – 648

2006 – 480

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU