Gunoiul Craiovei, prea greu pentru Salubritate

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Serviciul de Salubritate al Primăriei Craiova, pus la îngrăşat pe bani publici ca să cureţe tot oraşul, s-a împiedicat din start, astfel că municipalitatea este nevoită să apeleze în continuare la celălalt operator din domeniu, Retim Ecologic.

Maşinile verzi de compactare a deşeurilor, cu numere de Timişoara, pot fi văzute pe străzile Băniei cu aceeaşi frecvenţă şi în aceleaşi zile ca şi până acum, în ciuda faptului că oficialii craioveni dădeau ca dată sigură de plecare a lor, cu tot cu angajaţii şi celelalte utilaje ale Retim Ecologic Service Timişoara, 1 aprilie 2007, cu asigurări că nu e nici o păcăleală. De la aceeaşi dată urma ca Serviciul Public de Salubritate Craiova, subordonat municipalităţii, să preia toate atribuţiile operatorului bănăţean, exclus de pe piaţă printr-o hotărâre a Consiliului Municipal Craiova, din 2006. Directorul Salubrităţii, Sorin Ciobanu, a confirmat ieri că nu se poate lipsi de Retim mai devreme de septembrie 2007. „E adevărat că noi suntem operator unic în Craiova, dar, în practică, lucrurile nu se pot limpezi aşa de repede. Mai este vorba şi de restanţele pe care  Retim le are de încasat de la abonaţii săi. Cred că până în septembrie 2007 nu putem prelua toţi beneficiarii lor“, a spus Ciobanu, acelaşi care, e drept, s-a arătat circumspect când şefii săi au pus limita 1 aprilie, dar a completat tot atunci că „în cursul lunii mai, sigur vor pleca (Retim Ecologic - n.r.)“. Reprezentanţii Retim Ecologic Timişoara-Sucursala Craiova au refuzat din nou să comenteze.

Pleaşca

Consilierii Craiovei decideau anul trecut, la propunerea executivului, dar în ciuda numărului covârşitor de păreri contra ale contribuabililor, să predea mizeria oraşului Serviciului Public de Salubritate, excluzând Retim Timişoara în baza contestatei Legi a serviciilor publice. În decembrie 2007, aceiaşi consilieri au aprobat alocarea din bugetul local a 90 de miliarde de lei vechi pentru activitatea de salubrizare a municipiului, din care 40 de miliarde de lei vechi - bani pentru achiziţionarea de echipamente. Potrivit directorului Salubrităţii, Sorin Ciobanu, unitatea deţine la această oră 12 compactoare şi mai are de cumpărat câteva mii de europubele şi eurocontainere, cu care s-ar putea să reuşească.