Ministerul Justiţiei din Ungaria a cerut Curţii Constituţionale o opinie privind posibila neconstituţionalitate a creditelor în valută, argumentând că băncile au abuzat de poziţia lor în relaţia cu împrumutaţii sau au încălcat drepturile consumatorilor, informează Mediafax.ro. De asemenea, Ministerul Justiţiei a cerut Curţii o opinie privind modul în care pot fi modificate contractele de creditare în valută, astfel încât să nu fie încălcată legislaţia, scrie agenţia ungară MTI, citată de cotidianul Portfolio. „Această situaţie este ultima dintr-o poveste lungă, dar care continuă să genereze un risc de imagine negativă pentru Ungaria. Având în vedere că alegerile au loc în aprilie, chestiunea este clar una foarte pollitică şi posibil aducătoare de voturi pentru partidul de guvernământ Fidesz”, a afirmat, într-o notă de cercetare, Timothy Ash, analist la Standard Bank, din Londra.

Impactul asupra băncilor ar putea fi unul major, având în vedere valoarea încă ridicată a portofoliilor de credite în valută. O decizie împotriva băncilor ar susţine continuarea dezintermedierii financiare, însă există limite în privinţa rapidităţii cu care băncile străine se pot retrage de pe piaţă, în timp ce majoritatea instituţiilor de credit sunt relativ „captive”, a afirmat Ash.

Guvernul va argumenta, probabil, că acesta este un caz clasic de inducere în eroare la vânzarea unui produs financiar, similar cu inducerea în eroare a investitorilor la vânzarea de obligaţiuni ipotecare înaintea crizei financiare în SUA şi Marea Britanie, a adăugat analistul.

Mulţi unguri au cotractat credite în valută în deceniul trecut. Criza financiară globală a cauzat, însă, deprecierea puternică a forintului şi probleme majore pentru consumatorii cu împrumuturi în monedă străină, în principal în fanci elveţieni şi euro. În multe cazuri, costurile lunare ale unui astfel de credit au crescut şi de peste două ori. Guvernul a adoptat în ultimii ani mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul împrumutaţilor, inclusiv posibilitatea refinanţării sau restituirii anticipate la rate de schimb avantajoase. Deciziile executivului de la Budapesta au cauzat, însă, pierderi semnificative băncilor prezente în Ungaria.

România se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe EUROSUR, care a devenit astăzi operaţional, informează Mediafax.ro citând un comunicat al Comisiei Europene (CE). Obiectivul EUROSUR constă în sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a limita numărul de resortisanţi ai ţărilor terţe care intră ilegal pe teritoriul Uniunii Europene (UE), prin „îmbunătăţirea conştientizării situaţiei la frontierele lor externe” şi prin „creşterea capacităţii de reacţie a serviciilor lor de informaţii şi de control la frontiere”, se arată în comunicat.

În prima fază, la noul sistem participă 18 ţări din sudul şi estul Uniunii Europene, care au graniţe externe terestre şi maritime: Bulgaria, Croaţia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania, la care se adaugă şi Norvegia. Celelalte state cu graniţe externe, Belgia, Germania, Olanda şi Suedia, se vor alătura EUROSUR, de la 1 decembrie 2014.

Cele 19 ţări speră ca noul sistem să ducă la reducerea numărului de imigranţi ilegali care intră în UE fără a fi descoperiţi, a numărului de decese ale imigranţilor ilegali prin salvarea mai multor vieţi pe mare şi la sporirea securităţii interne în întreaga UE, contribuind la prevenirea criminalităţii transfrontaliere. Structura de bază a sistemului este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora vor coopera şi îşi vor coordona activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia, poliţia de frontieră, paza de coastă sau marina militară.

EUROSUR va contribui la „gestionarea graniţelor terestre şi maritime externe ale UE prin întărirea schimbului de informaţii între statele membre şi cu agenţia FRONTEX, însemnând schimbul de date şi informaţii în timp real, culese de la diferite autorităţi şi prin intermediul a diferite instrumente de supraveghere, cum ar fi sateliţii sau sistemele de raportare de pe nave, prin intermediul unei reţele de comunicare protejate”, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Statele care utilizează EUROSUR vor fi obligate să respecte drepturile omului, inclusiv principiul nereturnării, care interzice trimiterea înapoi a unei persoane către o locaţie unde viaţa sau libertăţile i-ar putea fi ameninţate.

Regulile EUROSUR prevăd, de asemenea, ca utilizatorii să protejeze toate drepturile fundamentale UE, inclusiv protecţia datelor personale. Orice schimb de informaţii privind datele personale între statele membre UE sau cu ţări terţe prin intermediul noului sistem trebuie să aibă loc doar în cazuri extreme şi să respecte legile privind protecţia datelor. Totodată, statele membre nu trebuie să utilizeze EUROSUR pentru a trimite către ţări terţe informaţii care ar putea fi folosite pentru a identifica o persoană a cărei cerere de protecţie internaţională este în curs de procesare sau a cărei viaţă sau integritate fizică ar putea fi în pericol.

Un număr de 7.315 de autoturisme noi marca Dacia au fost înmatriculate în Franţa în luna noiembrie 2013, în creştere cu 18% faţă de cele 6.199 de unităţi înmatriculate în perioada similară din 2012, informează Agerpres.ro citând datele publicate astăzi de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile (CCFA).

Vânzările auto în Franţa au scăzut în noiembrie cu 4,4%, după două luni consecutive de creştere. Înmatriculările de autoturisme pe piaţa franceză au înregistrat un declin de 4,4% luna trecută, la 138.298 vehicule, după un avans de 2,6% în octombrie şi de 3,6% în septembrie, a anunţat luni CCFA. Vânzările Peugeot au urcat cu 4,5%, datorită lansării unor noi modele, cum ar fi 308 Compact şi mini-SUV-urile 2008, în timp ce vânzările Renault s-au majorat cu 3,8%, sprijinite de cererea în creştere pentru modelul Captur. Luna trecută, vânzările Volkswagen au scăzut cu 9,5%, ale Nissan cu 21%, iar Ford a înregistrat un declin de 24,6%, în timp ce vânzările grupului american General Motors şi celui german BMW au scăzut cu 21,3% şi, respectiv, cu 13,5%. Comitetul constructorilor francezi de automobile a apreciat că piaţa auto din Franţa va înregistra anul acesta un declin de 6%, după ce anterior CCFA estimase o scădere de 8% a vânzărilor auto în Franţa.

Un număr de 79.865 de autoturisme Dacia au fost vândute pe piaţa franceză în perioada ianuarie-noiembrie 2013, în creştere cu 8,4% faţă de cele 73.652 de unităţi din perioada similară a anului trecut. O creştere procentuală mai mare au înregistrat doar vânzările de autoturisme Lexus produse de Toyota (17,9%) şi Fiat (10%). Cu toate acestea, în termeni de unităţi vândute, în primele zece luni, Lexus a vândut doar 2.633 de autoturisme în Franţa. iar Fiat 43.620 de unităţi.

Înmatriculările de autoturisme pe piaţa franceză au înregistrat o scădere de 7,1% în perioada ianuarie-noiembrie 2013, la 1.614.606 vehicule, a anunţat CCFA.