Licuricii si mesajele de iubire
Sunt insecte bioluminescente din familia Lampyridae, dar noi le cunoastem bine sub denumirea de licurici. Ei sunt una dintre bucuriile copilariei noastre. Va amintiti când alergam sa-i prindem noaptea, pe un câmp inrourat, inchizându-i repede intr-un borcan si ducându-i in camera? Dar de ce nu ii vedeam si la lumina zilei?
Pentru a intelege acest lucru, trebuie mai intâi sa aflam cum poate o insecta sa produca lumina. Aceasta calitate fotica este rezultatul unei combinatii ingenioase de substante chimice produse de organismul licuriciului: luciferina (substanta proteica – n.r.) in substrat, luciferaza (enzima – n.r.) si trifosfat adenosin. Din acest amestec se obtine o lumina intermitenta, dar numai in prezenta oxigenului. Insa reactia chimica nu poate avea loc in timpul zilei.
Lumina licuricilor se produce in cantitate indirect proportionala cu lumina din mediul inconjurator. Astfel, ei se vad mult mai bine noaptea sau daca lumina este stinsa. Dar in noptile cu cer senin si luna plina sunt foarte greu de gasit.
Perioada lor de imperechere dureaza aproximativ sase zile, timp in care se straduiesc din rasputeri sa-si gaseasca un partener. Masculii, care au fiecare o luminozitate specifica, isi iau zborul in fiecare noapte „aterizând“ din când in când pe câte un fir de iarba, unde femelele le asteapta chemarea dragostei. Daca „doamnele“ sunt atrase de calitatile fotice ale petitorilor, le vor raspunde prin semnale luminoase. Masculii le trimit din nou un mesaj luminos, apoi se apropie de noile „cuceriri“, in speranta ca vor avea noroc.
