http:http://www.youtube.com/watch?v=Svv8LVzQ3uk
Craiova tinde să ajungă un fel de de Silicon Valley pentru România, adică locul în care se concentrează multe firme specializate din domeniul IT, care au fiecare sute de programatori angajaţi. De la distrugerea industriei clasice, Craiova schimbă foaia şi devine foarte cunoscută în alt domeniu din sfera serviciilor: business intelligence.
În locul fabricilor închise şi al producătorilor industriali care concediază sute de oameni şi în 2013, pe „scena“ economică a Craiovei câştigă teren o altfel de activitate care, treptat, s-a dezvoltat şi se află într-o continuă expansiune: producţia de software. Spunem „producţie de software“ doar cu titlu generic, pentru că în acest oraş se realizează unele dintre cele mai folosite aplicaţii din lume, utilizate de milioane de oameni de peste hotare.
Povestea de succes a companiilor de software este mai puţin cunoscută opiniei publice, de aceea GdS vă propune să vedeţi exemplul pozitiv din economia locală. Elitele rămân să muncească aici, salariile lor sunt cheltuite tot aici, străinii află şi lucruri bune despre Craiova şi despre craioveni şi, de ce nu, se creează un mediu modern de lucru în companii, o concurenţă loială între angajatorii din acest business, cu implicaţii pozitive pentru toată lumea.
Aplicaţii uimitoare create de craioveni
Pentru început vă propun să vedeţi ce fel de softuri „Made in Craiova“ ies din minţile sclipitoare ale sutelor de tineri care activează în IT în zeci de companii numai pe teritoriul urbei. Cele mai complexe şi mai importante softuri create de tinerii craioveni sunt folosite peste tot în lume, în metrouri, în trenuri, în avioane, în telecomunicaţii, în medicină şi, mai nou, în industria sateliţilor, plus foarte, foarte multe aplicaţii din domeniul business intelligence care s-au dezvoltat în acest colţ de lume.
Cel mai important proiect realizat la Craiova de NetRom, de exemplu, a fost unul pentru care s-a lucrat 48.000 de ore, timp în care s-au produs toate softurile pentru compania care a realizat insula în formă de palmier din Dubai. Ambulanţele din Olanda sunt dotate cu alt soft produs de NetRom la Craiova, cu ajutorul căruia pentru orice pacient care este urcat într-o ambulanţă i se pune la dispoziţia medicului întregul dosar medical cu tot ce i s-a întâmplat de-a lungul vieţii. O aplicaţie care se creează pentru Philips, pentru aparatura medicală de înaltă performanţă necesară operaţiilor pe inimă presupune transpunerea în imagini 3D a locului unde urmează să pună medicul stentul. Celebrele imprimante HP au încorporate aplicaţii „made in Craiova“, BMW foloseşte tehnologie în care este încorporată şi creaţia a zeci de craioveni inteligenţi. Avioanele Airbus au softuri dintre cele mai complicate, tot „made in Craiova“, făcute de tinerii de la CS România. IT Six Global Services lucrează pentru un client mare care activează în industria de diamante, pentru companii din construcţii, optică, telefonie mobilă. Sunt şi alte aplicaţii importante de business intelligence, dintre care amintim softuri pentru marile burse ale lumii care sunt folosite de traderi în efectuarea tranzacţiilor de zi cu zi.
NetRom pare locul ideal pentru angajaţi
De cum am intrat în clădire, părea că am lăsat în urmă România şi am păşit direct în Occident. Sala amenajată în culorile companiei, oamenii primitori, atmosfera relaxantă arătau că ne aflăm într-o… altă lume. Informaţiile primite pe parcursul vizitei ne-au arătat că nu ne-am înşelat: în Craiova, există firme în care se munceşte şi se gândeşte ca în Occident. NetRom şi-a început activitatea în Craiova încă din 1999, dar iniţial făcea import de calculatoare. Atmosfera în companie este degajată, relaxantă. Managerul general este Han in’t Veld, un olandez care a venit în România în urmă cu mulţi ani şi a dezvoltat aici compania.
Salariu mediu net de 1.500 de euro
În prezent, NetRom este una dintre cele mai mari firme de profil din Craiova, numărând 170 de programatori. Salariul mediu net pe societate este de 1.500 de euro pe lună, iar Han in’t Veld spune că cei mai buni din firmă câştigă şi 3.000 de euro net pe lună. „Am crescut de la 15 oameni. Acum facem ceea ce noi numim «application building», adică suntem subcontractori pentru Olanda. Producem software numai pentru piaţa externă. Ceea ce este foarte avantajos în România, în Craiova este disponibilitatea oamenilor pregătiţi în ştiinţe exacte (matematică, informatică)“, a arătat Han in’t Veld. Olandezul laudă inteligenţa oltenilor cu care lucrează, iar pe angajaţii săi craioveni îi caracterizează în trei cuvinte astfel: „Ambiţioşi, implicaţi, deştepţi!“.
Compania are peste 100 de clienţi în Belgia, Germania, SUA, Italia, Anglia. Astăzi se lucrează simultan 58 de aplicaţii pentru marile corporaţii din lume. Managerul general se ghidează după principiul solid: „Merg bine oamenii, atunci şi firma merge bine. Şi invers!“. Poate că de aceea armonia angajaţilor la locul de muncă reprezintă o prioritate pentru deţinătorii companiei.
Sunt selectaţi cei mai buni dintre cei buni
Directorul tehnic, Mircea Negrilă, o persoană carismatică şi la fel de „open minded“ ca şi managerul olandez, ne explică faptul că NetRom angajează încontinuu personal. „Oamenii trebuie să fie tot timpul cu mintea ocupată de ceva. La noi sunt concursuri de fotografie între angajaţi, le-am pus un buget la dispoziţie să îşi amenajeze singuri birourile cum vor şi s-a creat o competiţie pe echipe. În plus, organizăm diverse întâlniri sportive şi acolo se pot descărca energiile negative împotriva şefilor“, a spus zâmbind Negrilă. Cât despre evoluţia în ierarhia din cadrul companiei aflăm de la el că „la NetRom sunt evaluări ale personalului din şase în şase luni. Mulţi evoluează permanent“.
Cum se nasc liderii
În procesul de recrutare se caută cei mai buni oameni, cei foarte inteligenţi sau chiar „brilianţi“, cum le spun IT-iştii. Se merge mult pe ideea de lucru în echipă şi pe promovarea ideilor bune din interiorul firmei. „Dacă la şedinţele pe care le avem, un programator are o idee mai bună decât şeful lui ierarhic, atunci se aplică ideea aceea fără orgolii sau alte aspecte“, a spus Negrilă. De altfel, la recrutări de programatori se ţine cont foarte mult de modul în care potenţialul angajat lucrează în echipă.
Ideea centrală a întregii companii este mult axată pe politica de HR, de cointeresare a angajaţilor, de premiere, de ascultare, de formare pentru lucrul în echipă. Angajatorul face totul să-şi menţină angajaţii buni, chiar dacă acest lucru înseamnă să le satisfacă mici capricii (de exemplu, fiecare poate selecta dimineaţa ce meniu doreşte să servească la masa de prânz, oferită gratis de companie, iar la ora prânzului i se aduce exact ceea ce a comandat).
IT Six Global Services – e tot o picătură de Occident în Craiova
În altă parte a oraşului, în clădirea de birouri a MAT SA, zona producţiei de software a luat locul industriei. Suntem conduşi la managerul general, Sorin Găvănescu, un tânăr care ţine frâiele companiei de cinci ani. Povestea lui este aparte. „Am venit în firmă când aveam 24 de ani. Un an mai târziu am devenit directorul general al companiei. Acum am 30 de ani“, a spus tânărul manager care coordonează deja o echipă de 130 de oameni şi, între timp, a devenit şi acţionar al companiei.
Florin Grozavu, director de marketing şi resurse umane la IT Six Global Services Craiova, a spus zâmbind că este singurul care are altă profesie din board-ul firmei. El a explicat cum s-au schimbat polii de putere între industria clasică şi noua eră a IT: „Cargill Oils a decis să închidă şi 260 de oameni rămân fără locuri de muncă. La fel şi Pan Group – o afacere de succes creată aici, la nivel local a fost, de asemenea, vândută către Tymbark, în sensul că nu mai continuă la nivel local. Ceea ce vreau eu să spun este că industria IT este din ce în ce mai atractivă, provocatoare şi clar necesită o atenţie sporită, atât din partea noastră, ca angajatori, care încercăm să dezvoltăm acest domeniu, cât şi de către dumneavoastră, mass-media, pentru că trebuie să dăm un semnal pozitiv. Serviciile noastre livrate la extern reprezintă, practic un export, banii nu pleacă în afară, ci sunt cheltuiţi aici, la intern. Mă refer şi la banii din salarii şi profitul rămâne aici. Acest lucru stimulează consumul, stimulează creşterea economică. Dacă luăm câteva firme de IT din Craiova strângem un număr mult mai mare de angajaţi decât cei care lucrează la Cargill şi cu salarii de cel puţin trei ori mai mari“.
„Este un mediu elitist“
Reprezentantul IT Six mai spune că domeniul IT care se dezvoltă în Craiova „este un domeniu elitist. Nu se compară nici pe departe cu industria de lohn, de exemplu, de confecţii, în care străinii dau materia primă, iar noi suntem folosiţi ca şi forţă de muncă brută şi apoi dăm în afară producţia pentru a fi vândută la cu totul alte preţuri“.
CS România face softuri pentru sateliţi
Altă companie care are 90 de programatori angajaţi şi realizează softuri pentru companii importante ale lumii este CS România, membră a grupului CS din Franţa, pe care am mai prezentat-o în paginile GdS. Specialiştii IT de aici au creat softuri pentru avioanele Airbus. Întrebat pentru ce clienţi de top se mai creează softuri în această perioadă, Mircea Grosu, directorul general al companiei, ne-a răspuns simplu zilele trecute: „Mai nou lucrăm şi pentru sateliţi!“. Mai exact, craiovenii lucrează pentru Agenţia Spaţială Europeană, pentru care produc „softuri pentru controlul navigării sateliţilor, softuri pentru analiza datelor“ etc. Managerul CS România este de părere că dezvoltarea firmelor de software arată că s-au schimbat lucrurile despre ceea ce noi numim industria clasică. „Munca acestor tineri presupune creativitate, inovare, iar numărul mare de firme din acest domeniu arată că se poate! Omul rămâne în Craiova“. Oamenii de la CS România sunt „vinovaţi“pentru sistemul de avertizare de la bordul celui mai mare avion din lume, Airbus A380, care a fost creat de o echipă de specialişti IT din Craiova, împreună cu alţi experţi IT din alte state. Un soft de back-office ce gestionează tranzacţiile privind monitorizarea traficului rutier şi a sistemelor de plată de tip free-flow pe autostrăzile din Canada, SUA, Chile şi Irlanda a fost conceput de echipe de tineri specialişti IT din Craiova. Un sistem de free-flow este acela în care, pe autostradă, se poate face plata taxei de pe card, fără a opri la barieră.
Alte companii de renume mondial au puncte de lucru deschise la Craiova
Nu doar companiile care produc softuri pentru partenerii externi se regăsesc în Dolj, ci şi în combinaţie cu industria componentelor auto, aici se produc şi softuri specializate pe automotive. Pirelli este un astfel de exemplu, cunoscută fiind producţia de cauciucuri din Oltenia sub acest brand. La fel de importantă este şi Hella KGaA – compania germană faimoasă pentru producţia componentelor din domeniul farurilor de automobile – , care a deschis, în 2007, un punct de lucru de cercetare-dezvoltare în Craiova. În timp, firma s-a dezvoltat în Craiova. Cele două societăţi au zeci de angajaţi, programatori, buni specialişti IT care muncesc aici.
De ce încetineşte exodul „creierelor“ din Craiova
Dincolo de salarii atractive, trebuie să vedem munca realizată de aceste persoane inteligente. În turul prin aceste companii am întâlnit zeci de oameni care abia puteau să îşi ia ochii de la monitorul cu care lucrau, alţii erau atât de concentraţi pe schemele pe care le concepeau, încât parcă nici nu erau persoane străine în încăpere.
O dezvoltare a serviciilor de IT oferite de firmele craiovene, coroborată cu salariile atractive din acest domeniu, a condus la întoarcerea unor „creiere“ din străinătate. Alţi tineri absolvenţi ai facultăţilor de profil nu mai pleacă peste hotare să muncească, deoarece au găsit în Craiova companiile care le satisfac cerinţele. Iată ce spun tinerii craioveni, care au ales să îşi folosească inteligenţa în companii craiovene.
„Lucrez de cinci ani în companie şi este un loc extraordinar, este plin de oameni tineri, de colegi foarte bine pregătiţi, de la care ai tot timpul ceva de învăţat. Echipa cu care lucrez este în continuă formare de aproape doi ani, ne cunoaştem foarte bine şi este un mediu pe care noi l-am creat împreună, în sensul că nu a fost ceva forţat. Ne simţim bine să lucrăm împreună“, a spus Gabriela Dobrin, de la NetRom. „M-am apucat de mult timp de domeniul acesta de activitate. Atunci era la început acest domeniu. Am avut o problemă medicală şi nu am putut să dau la Liceul Militar. Doar ce apăruseră liceele de informatică. Am dat la Liceul de Informatică şi, practic, pot spune că IT-ul m-a ales pe mine. Îmi place foarte mult că este diversificat. Este un domeniu foarte dinamic, pentru că şi eu sunt o fire dinamică“, a povestit Cătălin Tătaru, de 35 de ani, specialist IT la NetRom. Tânărul a explicat pentru GdS de ce a ales să rămână în România şi să muncească în Craiova: „(…) A fost o oportunitate pentru mine să lucrez în firma aceasta. Între timp, am înţeles că se poate face performanţă şi aici. Nu ai dezavantajele pe care le-ai avea dacă ai pleca din ţară, să fii departe de familie, de prieteni. Şi, nu în ultimul rând, cred că este singurul mod în care putem să facem ceva pentru ţara asta, adică, stând aici“.
Radu Enache are 29 de ani şi este director tehnic la IT Six. Întrebat de ce nu lucrează peste hotare, tânărul ne-a explicat: „În primul rând, au fost oportunităţi aici. În al doilea rând, aici fac exact ceea ce îmi place şi sunt aproape de familie. Nu vreau să plec în afară. Am ales Craiova şi pentru firmă şi pentru oamenii de aici, care mi-au permis să cresc aici“.
Partea proastă a business-ului de IT: se găsesc greu absolvenţi buni
Concurenţa pe piaţa forţei de muncă specializată pe IT este acerbă. Cei buni sunt păstraţi cu sfinţenie de firmele la care lucrează. Astfel de angajaţi, de specialişti în domeniul IT, pot să migreze către alte companii care le oferă condiţii mai bune de lucru şi salarii mai atractive. Cu toate că domeniul IT este unul în care şomajul este, practic, inexistent, firmele de profil care au venit în Craiova pentru inteligenţa oamenilor de aici au mari probleme în recrutarea de personal. Nu numărul absolvenţilor de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare ar fi problema, ci calitatea studenţilor absolvenţi. „Cea mai mare problemă a noastră este să găsim absolvenţi bine pregătiţi. În 1998, programatorul ieşit de pe băncile şcolii era foarte bun. Din 2006-2007, s-a schimbat out-put-ul de la facultăţile de profil, iar programatorul care iese acum de pe băncile şcolii este mai slab, cu cunoştinţe de bază mai slabe şi nu din vina facultăţii, ci e mai scăzut interesul individului“, a spus Mircea Negrilă, director tehnic al NetRom. Compania colaborează permanent cu Facultatea de Automatică şi cu cea de Matematică-Informatică şi s-a ajuns până acolo încât sunt selectaţi cei mai isteţi, „cei brilianţi“, cum le spun soft-iştii: „Le dăm câte un proiect de realizat, o temă anume, iar cel care are ideea cea mai bună, acea sclipire de care este nevoie în domeniul nostru, atunci acela câştigă premiul oferit de noi“.
La finalul câtorva zile în care am făcut vizite în aceste „fabrici“ de software şi am trăit experienţa unui mediu de lucru excelent mi-a rămas întipărită în minte o frază spusă de managerul general al NetRom, Han in’t Veld, pe care doresc să o transmit şi opiniei publice din Craiova: „Viitorul pentru soft-iştii din Craiova este asigurat!“.
Craiova – oraşul văzut bine de străini şi prin prisma IT-ului
Dezvoltarea industriei de software în Craiova aduce şi alte beneficii comunităţii locale. O singură firmă IT din Craiova a rezervat anul trecut 400 de nopţi de cazare la hotelurile din oraş, pentru clienţii străini care vin în interes de afaceri, în oraş. „Clienţii noştri care vin şi se cazează în Craiova pentru prima dată pleacă de aici cu o impresie bună, total diferită faţă de cea cu care au venit“, a spus Han in’t Veld.
Preşedintele ARIES Oltenia: „Craiova vine puternic din urmă!“
Preşedintele filialei din Oltenia a Asociaţiei Române pentru Industria de Software şi Electronică (ARIES), Gabriel Vlăduţ, susţine că în Craiova există numeroase firme care activează în domeniul producţiei de software şi care au în jurul a 100 de angajaţi. Şi mai multe sunt firmele mici, care au mai puţini programatori. „Există multe firme de software în Craiova. Suntem, totuşi, în urma Timişoarei, Clujului, Bucureştiului şi Iaşiului, dar Craiova vine puternic din urmă! Noi am creat chiar un cluster pe IT. Dar problema de bază în rândul firmelor există la nivelul specialiştilor de care este nevoie în acest domeniu. Există un dialog între firmele IT şi Universitatea din Craiova pentru a şcolariza exact specialiştii de care au nevoie firmele din acest sector“, a spus Gabriel Vlăduţ. Potrivit datelor furnizate de Vlăduţ, în ARIES Oltenia sunt înscrise 25 de firme mari specializate pe IT.
