Afacerea imobiliară prin care Olguţa Vasilescu doreşte să cumpere o suprafaţă din mlaştina de la Balta Craioviţa a încins lumea administrativă din Craiova. Argumentele aduse de primar cad ca muştele la o analiză serioasă, iar minciunile spuse cu nonşalanţă sfidează bunul-simţ.
Articolele scrise de GdS despre intenţia primarului de a cumpăra cu 1,5 milioane de euro, bani publici, o suprafaţă de teren de 3,03 hectare din Balta Craioviţei au avut în vedere un singur lucru: adevărul şi interesul public. Ne-a interesat dacă proiectul construirii unui drum prin mlaştina cu pricina este oportun şi dacă ajută la descongestionarea traficului rutier din Craiova. Ne-a interesat dacă suma pe care primăria vrea să o plătească pentru acea suprafaţă de teren este cea corectă sau dacă se respectă legislaţia. Nu ne-a interesat persoana primarului sau a proprietarului bălţii, ci doar utilizarea cu folos a banilor publici pe care îi plătim cu toţii sub formă de taxe şi impozite. Este datoria primarului să nu folosească aceşti bani mânat de interese ascunse şi să ofere transparenţă în actul administrativ. Până acum, cetăţenii Craiovei au auzit numai adevăruri spuse pe jumătate, ca să nu le spunem miniciuni de-a dreptul. Primul neadevăr se referă la faptul că un drum construit prin Balta Craioviţei ar descongestiona traficul greu, iar al doilea se referă la preţul real al terenului. Pe strada Râului nu există trafic greu, iar preţul terenului este la jumătate faţă de cât vrea Olguţa să plătească pentru el.
Ce ştim până acum
Primăria Craiova a propus la şedinţa de consiliu care va avea loc astăzi un proiect de hotărâre prin care consilierii locali sunt chemaţi să aprobe sau nu achiziţionarea de către primărie a unei suprafeţe de 3,03 hectare din Balta Craioviţei, aflată în proprietatea lui Adrian Mititelu. Suma pusă la bătaie pentru acest proiect este de 6,5 milioane de lei, adică aproximativ 1,5 milioane de euro. Primăria spune că acest teren îi este necesar pentru a construi pe el un drum care să lege strada Râului de bulevardul Tineretului pentru fluidizarea traficului greu, care se presupune că ar apărea după ce podul de la Calafat va fi dat în funcţiune. „Pentru fluidizarea traficului rutier din Craiova trebuie să se asigure circulaţia rutieră în partea de sud – sud-vest a municipiului Craiova la nivelul cerinţelor actuale şi să se poată direcţiona traficul maşinilor de mare tonaj prin ocolirea cartierelor dens populate (cartierele Romaneşti, Brestei şi Craioviţa Nouă), şi parcurgerea rutei actuale fără să se creeze ambuteiaje. Astfel, în partea de vest a oraşului se impune să se asigure continuitatea traficului maşinilor de mare tonaj dinspre bulevardul Râului spre strada Calea Severinului. Această soluţie poate fi asigurată numai prin crearea unei noi rute, deoarece actuala situaţie este asigurată numai prin parcurgerea străzii Brestei şi străzii Pelendava, pe care traficul auto se desfăşoară numai pe o singură bandă, ce este folosită şi de maşinile de mare tonaj, formându-se ambuteiaje ce deranjează traficul vehiculelor mici deţinute de locuitorii municipiului. Partea de sud – sud-vest a oraşului va deveni foarte aglomerată, ca urmare a surplusului creat de vehiculele ce vor tranzita oraşul pe relaţia Bulgaria-Ungaria, ca urmare a dării în folosinţă a podului rutier Vidin – Calafat (…). Oportunitatea creării acestei artere rutiere este justificată de faptul că actualul traseu folosit de autovehiculele de mare tonaj este în mare parte deteriorat şi nu este proiectat pentru trafic greu. Pentru reparaţiile curente ale actualului traseu este necesară devierea maşinilor spre alte artere ce se apropie de centrul municipiului şi astfel se creează ambuteiaje ce duc la poluare prin consumuri mai mari de carburant ale autovehiculelor. Soluţia găsită de autorităţi este de a se face o legătură directă şi mai scurtă între strada Râului şi strada Calea Bucureşti, care să nu se efectueze printr-o zonă ocupată de locuinţe şi afectată de utilităţi, deoarece procedurile de expropriere şi de mutare a utilităţilor sunt foarte costisitoare şi îndelungate. Costurile exproprierii ar presupune atât cheltuielile pentru construcţii, cât şi pentru terenuri, care sunt de câteva ori mai mari decât achiziţionarea unui teren liber de construcţii şi de utilităţi. În acest sens, autorităţile publice locale au identificat cel mai eficient traseu al acestei noi artere de circulaţie prin Balta Craioviţa, care presupune achiziţionarea unui teren în suprafaţă de 3,03 ha de la proprietarul SC Cetatea Banilor City SA“, se arată în motivarea primăriei. Primarul a plusat, spunând că exproprierea ar costa primăria de trei ori mai mult decât dacă ar cumpăra terenul direct de la proprietar.
Descongestionăm sau încurcăm traficul?
Toate argumentele sunt false de la un capăt la altul. În primul rând, pe strada Râului nu circulă maşini de tonaj mare dintr-un motiv foarte simplu. Atunci când vin dinspre Calafat, şoferii acestor maşini au ca destinaţie oraşe din partea de vest a ţării, Bucureşti sau o iau spre Târgu Jiu. În oricare dintre situaţii, maşinile de mare tonaj nici măcar nu ajung pe strada Râului. De exemplu, şoferii care circulă spre Timişoara, şi, mai departe, spre Ungaria, nici măcar nu intră în Craiova, ci, de la Cetate o iau pe drumul 56A spre Vânju Mare, aflat la zeci de kilometri distanţă de Craiova. Cei care au drum spre Bucureşti ajung până la Podari, apoi circulă pe strada Potelu, o iau pe strada Caracal, pe bulevardul Decebal şi apoi fac dreapta spre Bucureşti. Deci, nici vorbă de strada Râului. Aceste informaţii ne-au fost confirmate de surse avizate din rândul drumarilor. „Mi-a şi venit să râd când am auzit de traficul greu de pe strada Râului şi de descongestionarea traficului. Dacă se apelează la această soluţie, nu se evită, ci se aduce traficul greu în Craiova“, a spus una dintre persoanele avizate cu care am discutat. Reprezentanţii societăţii care administrează drumurile din Dolj, aflată în subordinea consiliului judeţean, au confirmat şi ei că traficul greu dinspre Calafat nu are nici o legătură cu strada Râului. Dacă e să judecăm după planurile de lucru prezentate de primarul oraşului într-o conferinţă de presă de marţi, înţelegem că noul drum care trece prin Balta Craioviţei începe din capătul străzii Râului şi se termină înainte de intersecţia cu strada Calea Severinului, pe care o subtraversează printr-un pasaj, care are ieşire în bulevardul Tineretului. Practic, maşinile de mare tonaj pot continua spre Poşta din Craioviţa, ceea ce ar fi absurd, deoarece acolo este zonă de blocuri. Şi atunci singura soluţie pare să fie un inel rutier prin care maşinile se întorc pe Calea Severinului şi îşi continuă drumul spre Filiaşi, după modelul inelului de la Podul Electroputere. Atunci, unde mai este fluidizarea? Un şir de tiruri, de exemplu, aşteptând să intre pe Calea Severinului, cu siguranţă, nu ar descongestiona traficul.
De ce vrea primăria să plătească dublu pe un teren?
Mergem mai departe cu cealaltă informaţie falsă, şi anume preţul terenului. Trecem peste tânguielile primarului, cum că investitorii au făcut coadă la proprietarul terenului, că achiziţionarea terenului acum este o chestiune urgentă şi un chilipir şi că, dacă nu ne grăbim, Adrian Mititelu va cere dublu pentru cele trei hectare de mlaştină. Vorbim totuşi de 1,5 milioane de euro, bani care au fost tăiaţi din investiţiile de la grădiniţe, salubritate şi autobuze, deci ne interesează pe toţi cum şi pe ce se cheltuie. În realitate, urgenţa achiziţiei şi preţul prezentat ca un chilipir sunt praf în ochii craiovenilor. Dintr-un motiv mare cât balta lui Mititelu.
Primăria a motivat că exproprierea ar costa de trei ori mai mult şi şi-a însuşit preţul de 50 de euro pe metrul pătrat de mlaştină. Dacă ar face însă expropriere, aşa cum şi este legal, municipalitatea şi implicit craiovenii ar plăti doar jumătate din acest preţ, dacă nu şi mai puţin. Potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 205/2011, evaluatorul trebuie să ia punct de reper grila notarilor publici, şi nu preţul pieţei. Şi cam cât credeţi că este preţul pentru un metrul pătrat de teren în zona C, acolo unde este Balta? 110 lei, adică 25 de euro pe metrul pătrat, şi nu 50. Preţul ar putea fi şi mai mic, deoarece vorbim de o zonă mlăştinoasă, care trebuie amenajată şi nu de un teren pe care poţi construi fără prea multă bătaie de cap. Chiar dacă din cele 1,5 milioane de euro am scădea cele 200.000 de euro pe care Mititelu ar trebui să le plătească de bunăvoie pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal, tot ar reieşi un preţ de 43 de euro pe metrul pătrat. Şi atunci de ce vrea Olguţa să evite exproprierea şi să-i plătească din banii craiovenilor lui Adrian Mititelu dublu decât valorează terenul? Iată ce spune Legea nr. 255, la articolul 11 (alin.7): „(…)Un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăţilor imobiliare, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România – ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosinţă. (alin.8) Raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.(alin.9) Raportul de evaluare se întocmeşte sub coordonarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România“.
Preţul de 110 lei pe metrul pătrat este inclus în grila notarilor publici din Craiova, valabilă la sfârşitul anului trecut, iar informaţia este publică. Trebuie doar să te intereseze şi să cauţi. Desigur, primarul va spune că suntem băsişti, rău-intenţionaţi, aşa cum a făcut-o din nou ieri pe blogul personal. Un efort demn de un primar ar fi să le răspundă craiovenilor la întrebările ridicate de GdS în loc să bată câmpii. În schimb, a preferat să arate un articol publicat în martie 2012 în GdS despre intenţiile primarului de atunci, Antonie Solomon, de a construi acelaşi drum prin Balta Craioviţa, spunând că atunci l-am lăudat. Fals din nou. Dincolo de faptul că GdS a prezentat şi proiectele Olguţei Vasilescu, Solomon a vorbit în articolul din martie despre acel proiect, dar a spus că va face exproprieri, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, atunci când au fost lărgite străzile A.I. Cuza şi Arieş.
În plus, trebuie luat în calcul un aspect legal care ar putea da bătăi de cap primăriei. În prezent, este în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 37/2008, care interzice autorităţilor publice să achiziţioneze mai multe tipuri de bunuri, printre care şi imobile, cu unele excepţii, cum ar fi: proiectele finanţate din împrumuturi interne şi externe, din bugetul propriu al ordonatorului principal de credite pentru liniile de asistenţă ale programelor operaţionale finanţate din fonduri structurale, proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile şi din fonduri provenite din donaţii şi sponsorizări“. Oare, în acest caz, primăria se regăseşte în vreuna dintre excepţii?
