La marginea municipiului Craiova, peste calea ferata, exista o alta lume, in care zeci de familii traiesc in cocioabe, fara energie electrica, apa curenta si canalizare. Nimeni nu pare sa stie de existenta lor.
Locuiesc la marginea orasului, dincolo de calea ferata, in zona cunoscuta ca Valea Sarpelui. Cocioabele de pamânt au aparut acolo de multi ani. Acum, in zona Triajului Craiovita Noua din Craiova traiesc in jur de 30 de familii. Casele sunt asezate in jurul unei balti, care vara miroase insuportabil. Abia se poate respira, insa acolo au o casa a lor, chiar daca este construita ilegal si vântul sufla prin pereti. Unii au trecut pe la primarie sa ceara o locuinta sau sa li se „bage“ curent, dar cei mai multi nu au cerut niciodata mai mult decât au.
Traiesc toti din ce muncesc cu ziua si din ce le mai da statul – alocatiile copiilor si socialele, cum le spun sumelor alocate ca venit minim garantat. Majoritatea timpului si-o petrec adunând fier vechi si material plastic, din vânzarea carora mai câstiga câteva zeci de mii de lei. Fara apa curenta, canalizare si curent, acesti oameni se lupta cu mizeria si foamea. Nici o familie de acolo nu are acte pentru casa in care locuieste si nici planuri de viitor.
Fiecare familie se descurca asa cum poate
Ion Iana, de 65 de ani, a dat pe casa darapanata, in care locuieste singur, o caruta si un cal. Pâna acum s-a descurcat binisor, nu a fost nevoit sa „strânga cureaua“. Apa ia, ca toti ceilalti, de peste calea ferata, de la o fântâna. Curent nu-i trebuie, pentru ca are lumânari.
Trist, mesterind o cursa de soareci, batrânul povesteste cum a ajuns sa locuiasca in ghetou. „Eram electrician si am avut casa lânga Mecur, dar la cutremur mi-a cazut. In ’79 am divortat de femeie si de atunci nu am mai avut unde sta. Mai am doar un baiat, care sta la oras, dar il vad rar. Pe buletin mi-au scris ca nu am domiciliu stabil. Am luat si eu casuta asta de la niste tigani, le-am dat caruta si calul pe ea, ca oricum nu ma mai descurcam cu ele“. Nea Ion, cum ii spun vecinii, traieste din vânzarea fierului vechi si a sticlelor din plastic. I se plateste cu cinci mii de lei kilogramul de plastic. „Mai mult costa drumul decât ce iau pe ele, dar scot si eu un ban de tigari“, a mai spus Iana.
Traiul si-l duce cu ajutorul social, dar, ca un om trecut prin viata, stie ca acei bani sunt luati de la altcineva si ii pare rau. „Am 960 de mii ajutorul, dar mai bine nu mi-l mai dau, ca il iau din salariile oamenilor. Nu e cum spun altii, ca iti da statul. Banii astia sunt luati de la gura cuiva, adica platesc altii pentru mine“, a continuat nea Ion, abtinându-se sa nu plânga.
„Am si note de patru, dar imi place la scoala“
Lânga nea Ion a cumparat doua odai cu 15 milioane de lei Ionela Fortan. Locuieste acolo cu barbatul ei si trei copii. Cel mai mic are un an si cinci luni, iar cel mare implineste 13 ani in curând. Singurul venit este alocatia celor mici, insa au strâns leu cu leu si au cumparat o vaca si un cal. „Am luat casuta asta de la un barbat care a facut-o si el cum a putut. Traim cum putem cu alocatia copiilor si ma rog sa-si gaseasca barbatul serviciu. Ne-am luat o vacuta cu lapte pentru copii, dar imi e frica ca vin sa ne ia impozit pe ea“, a povestit Ionela.
Catalin, baiatul cel mare, este elev in clasa a V-a la Scoala nr. 13 din cartierul Craiovita Noua. Chiar daca este mai bolnavicios, invata la lumânare si ia si note mici, ii place sa mearga la scoala. Chiar marturiseste ca are o prietena, in Bordei. „Am si note de patru, dar imi place sa ma duc la scoala. Am si o prietena, la Bordei, la verisorul meu“, a spus Catalin. Ca si nea Ion, Ionela Fortan spune ca nu vine nimeni pe la ei sa le spuna ce o sa se intâmple cu ei. Au auzit promisiuni, dar pâna acum nu a trecut nimeni pe acolo. Nea Ion ar face ceva eforturi sa-si repare casa, dar ii este teama ca intr-o zi vor veni sa o darâme. Pentru la iarna are o camera buna, in care poate face focul. Vreascuri se mai gasesc prin curte.
Pierduti intre institutii
De oamenii care traiesc in aceste case nu stie aproape nimeni. Acestia nu trebuie sa se teama ca le vor fi demolate cocioabele, pentru ca nici primaria si nici Regionala CFR Craiova nu revendica pamântul de sub ele.
Reprezentantii Primariei Craiova spun ca nu detin o evidenta a acestor case. „Nu exista o evidenta a acestor constructii, insa, in functie de cum am depistat constructii ridicate fara autorizatii pe domeniul public am aplicat amenzi. Cele din zona Triajului Craiovita Noua sunt construite pe zona de protectie a caii ferate, nu pe pamântul primariei, si nu putem interveni pentru demolarea lor“, a explicat Gheorghe Daici, seful Serviciului Control Disciplina in Constructii din cadrul Primariei Craiova.
Cei de la Regionala CFR Craiova au comunicat ca, in conformitate cu evidentele cadastrale, terenul de peste calea ferata din acea zona nu le apartine, ci este domeniul public. Primaria a aplicat anul acesta 143 de amenzi celor care au construit ilegal pe domeniul public, in care sunt incluse si acoperisurile, si garajele ridicate fara autorizatii.
Evenimente in ghetou
•Pe 17 mai, Sofronie Butusina, de 57 de ani, a murit dupa ce peretii fântânii din curtea gospodariei sale s-au surpat peste el.
•Pe 21 noiembrie, o fetita de numai doi ani si trei luni, din Craiova, s-a inecat dupa ce a cazut intr-o groapa plina cu apa din curtea locuintei.
