SAFF Trading, un business în „jungla“ supermarketurilor

Administratorul SAFF Trading, care experimentează și producția, pe lângă distribuția de alimente, a dezvăluit în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV cum a ajuns să producă, dar, în lipsa materiei prime pe piața românească, firma sa importă semințe de floarea-soarelui din Bulgaria, soi omologat în România, la Fundulea. Răzvan Duță a dezvăluit cum un lanț de supermarketuri a încercat să îi factureze o taxă inventată.

SAFF Trading a apărut pe piață în urmă cu aproape 21 de ani. Pe atunci comerțul cu diverse mărfuri era destul de simplu: cumpărai dintr-o parte și vindeai în altă parte, a spus în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV administratorul SAFF Trading, Răzvan Duță, care este și asociatul majoritar al companiei. El a arătat că în anii ‘90 era dificil să găsești marfă, dar aveai piața de desfacere asigurată.
„Distribuția firmei a început mai târziu, prin 1999, cu produsele firmei Topway. Era o problemă să găsești marfă la vremea respectivă. Stăteau camioanele la coadă două zile ca să cumpere margarină, apoi o distribuiam. De fapt, distribuția nu însemna nimic. Toată lumea o cerea. Și important era să împarți un camion de marfă la cât mai mulți clienți ca să îi poți păstra peste timp…“, a explicat Duță.
Pe când, în prezent, comerțul tradițional se face cu dificultate, în sensul că te poți aproviziona de oriunde cu alimente și alte mărfuri, dar nu prea ai unde să le mai vinzi, din cauza „invaziei“ supermarketurilor.

Economia „la negru“: li se cerea marfă fără factură

Răzvan Duță a spus, în cadrul emisiunii, cât de dificil este să faci comerț legal, cu acte în regulă, în condițiile în care multe magazine cereau marfă fără factură. Situația s-a schimbat în bine, de când au început controalele Antifraudă anul acesta și de când s-a diminuat TVA la alimente, a explicat Duță: „Lucrurile s-au remediat de mai bine de o lună și jumătate de când se discuta despre reducerea TVA la alimente și de când cu înăsprirea controalelor, astfel că ponderea magazinelor care încearcă cel puțin să ceară marfă fără factură a scăzut din ce în ce mai mult, iar reducerea TVA la alimente efectiv ne-a crescut vânzările“. Totuși, reprezentantul SAFF Trading susține că, chiar dacă au scăzut prețurile mărfurilor aprovizionate după reducerea TVA la alimente, la ora actuală, tendința este de a se reveni la prețurile mari, existente înainte de diminuarea TVA la alimente.

Cum ajung mărfurile „la negru“ în țară, prin Portul Constanța

Firmele mici, magazinele din mediul rural nu ar cere marfă fără factură dacă aceasta nu ar exista „la negru“ pe piață. Dar cum ajunge o astfel marfă în țară fără forme legale? Răspunsul a venit de la reprezentantul firmei de distribuție. „Am avut probleme cu dulciurile care veneau din Turcia și din zone care nu sunt în Uniunea Europeană. De exemplu, prețul zahărului ajunsese pe piață 900-950 de dolari pe tonă, iar turcii reușeau să aprovizioneze din Brazilia chiar și la jumătate de preț. Era 400 de dolari pe tonă în port în Brazilia. Turcii făceau dulciuri și le trimiteau în România. Iar taxele vamale în România se calculează în funcție de alte trei caracteristici: procentul de zahăr, glucoză și izoglucoză din produs. Dacă ei (turcii – n.r.) declară procent zero de zahăr, evident că taxa vamală este foarte, foarte mică. Așa puteau să apară în magazinele noastre mărfuri la prețuri foarte mici. Marfa aceasta se reflecta „la negru“ în magazine. În zona noastră, mai ales în zonele rurale, cereau aproape peste tot marfă fără facturi. Până anul acesta, aproape că nu mai aveai unde să vinzi cu acte… Acuma, nu vreau să iau apărarea magazinelor, dar la țară au rulaje foarte mici și se vinde marfa „pe caiet“, apoi se fac reechilibrări de solduri când vin pensiile. La un rulaj de 200-300 de lei, omul se considera nedreptățit, pentru că i se lua 24% din adaos, reprezentând TVA-ul“, a precizat Răzvan Duță. El a mai spus că marea sursă a mărfurilor vândute „la negru“ a fost chiar majorarea TVA de la 19 la 24%.

Bomboanele românești Cipi, consumate de asiatici și de canadieni

SAFF Trading distribuie alimente și băuturi răcoritoare la nivel național. În Oltenia distribuția se face direct de către firma respectivă, iar în restul țării firma cu sediul la Cârcea distribuie prin diverși reprezentanți de zonă. Concurența este destul de mare în acest domeniu, astfel că, în 2004, compania s-a gândit și la producție. Așa a apărut fabrica de la Bragadiru, unde se produc caramele și bomboane Cipi, produse care au ajuns și în supermarketurile de pe la noi, dar și la magazinele de cartier, dar mai ales la export. Bomboanele românești produse la Bragadiru sunt livrate în diverse colțuri exotice ale lumii, dar și în alte părți, după cum a povestit Răzvan Duță, cum ar fi Cipru, Israel, China, Japonia, Olanda, Germania, Italia și chiar în Canada. Ulterior, din cauza dificultăților întâmpinate de grupul de firme care dorea să obțină finanțare de la bănci și trebuia să aducă teancuri de documente inclusiv de la Bragadiru, activitatea de producție a bomboanelor s-a separat de SAFF Trading, ea desfășurându-se pe altă firmă din grup, Bomboniera. Distribuția mărcii proprii de bomboane se face în continuare de către SAFF Trading, în regiunea Oltenia.

Producția proprie a SAFF, cu materie primă bulgărească

În urmă cu ceva, SAFF Trading s-a apucat de producție de semințe uscate și alune, activitate pe care intenționează să o dezvolte pe viitor. Practic, SAFF prăjește semințele și alunele și le ambalează la Cârcea. „Am înregistrat un brand Snexia, în ideea de a dezvolta gama de snacs-uri și nu numai, dar bazate pe fructe uscate“, a spus administratorul SAFF Trading.
Paradoxal, deși firma activează într-o zonă preponderent agricolă, SAFF Trading este nevoită să importe de la bulgari semințele de floarea-soarelui, iar alunele le aduce din altă țară. Culmea este că soiul respectiv de semințe a fost omologat chiar în România și provine de la Fundulea, dar se produce la bulgari, unde a apărut o tradiție să se cultive soiuri speciale pentru ambalat în pungi, pentru că au un conținut mai mic de ulei. În sensul acesta, în Bulgaria au apărut anumite depozite specializate pe floarea-soarelui, iar marfa respectivă are piață de desfacere asigurată, din moment ce chiar și firmele românești importă (fac achiziții intracomunitare) de la bulgari.

Lupta unei firme locale cu supermarketurile

SAFF Trading colaborează cu mai multe supermarketuri din Craiova, în care livrează diverse produse din distribuția proprie a companiei. Administratorul SAFF Trading spune că este mult mai greu de colaborat și este mai puțin profitabil pentru firma locală să lucreze cu supermarketurile. Dar dacă cu unele supermarketuri colaborarea este destul de bună, există altele care au încercat să obțină de la firma de distribuție contravaloarea unei taxe inexistente, de care SAFF nu beneficiase vreodata.
„Unele supermarketuri au încercat să ne impună niște condiții dincolo de cele contractuale, motiv pentru care noi am cerut să încheiem contractul. Ne-au facturat niște servicii pe care noi nu le-am cerut și nici nu le-am primit“, a precizat Răzvan Duță. Compania doljeană se află în litigiu cu lanțul de supermarketuri care ar fi încercat să îi vâre pe sub nas o factură cu servicii inventate, respectiv cu o taxă de listare a produselor pe rafturile respectivului supermarket, taxă de care cei doi parteneri nu discutaseră în prealabil și care nu exista în contractul încheiat între cele două părți, a spus Duță.
Emisiunea integrală poate fi urmărită pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe cel al televiziunii, www.alege.tv.

Infrastructura rutieră și feroviară, necesități urgente pentru firme

Cea mai mare parte a mărfurilor importate de SAFF Trading sunt aduse de la portul Constanța la Craiova cu tirul, pe căile rutiere, pe ruta Pitești. Răzvan Duță a vorbit la Alege TV de necesitatea unor autostrăzi care să lege Craiova atât de Pitești, cât și de partea de vest a țării. Totodată, omul de afaceri a precizat că la volumul de marfă pe care îl transportă SAFF către Craiova ar fi mult mai rentabil să aducă mărfurile pe căile ferate, unde costurile de transport sunt reduse la jumătate față de transportul rutier, însă el spune că lucrurile se mișcă greu în relația cu CFR Marfă, astfel că a renunțat la o astfel de colaborare, deși era avantajoasă, la nivel de costuri, dar era ineficientă, la nivelul timpului în care mărfurile ajungeau la Craiova.