La cereale, legume, fructe, carne şi pâine taxarea inversă a TVA nu se poate aplica, deşi există prevedere în Codul Fiscal
Codul Fiscal prevede o posibilitate ca furnizorii de bunuri de larg consum să scape de povara taxei pe valoarea adăugată (TVA), iar statului îi permite să diminueze evaziunea fiscală. Procedura se numeşte taxarea inversă şi presupune ca TVA să se evidenţieze doar de către beneficiarul bunurilor, timp în care furnizorul trebuie să nu treacă pe factură TVA colectată, ci să scrie doar „taxare inversă“. Dacă s-ar aplica această măsură pentru produsele de bază, atunci evaziunea fiscală din sectorul alimentar s-ar diminua simţitor, iar producătorii autohtoni ar avea afaceri care nu implică trecerea TVA pe facturile emise. Putem doar să sperăm că, dacă se aplică taxarea inversă, produsele ar ajunge la consumatorul final cu preţuri ceva mai mici decât acum. Articolul 160 din Codul Fiscal prevede că taxarea inversă se aplică la livrarea de cereale, plante tehnice, legume, fructe, zahăr, făină, pâine, carne, produse de panificaţie. „Procedura este următoarea: pe facturile emise pentru livrările de bunuri din categoria celor enumerate, furnizorii nu vor înscrie taxa colectată aferentă. Beneficiarii vor determina TVA, care se va evidenţia în decontul de TVA atât ca taxă colectată, cât şi ca taxa deductibilă“, a spus directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu. Este nevoie ca furnizorul şi beneficiarul să fie plătitori de TVA, iar operaţiunile să se desfăşoare pe teritoriul ţării. Doar că taxarea inversă nu se poate aplica în acest moment la produsele de bază: carne, zahăr, cereale, pâine, făină etc. În prezent, facturează cu taxare inversă doar furnizorii care livrează deşeuri şi material lemnos.
Se aşteaptă răspuns de la UE
Deşi utilă din punct de vedere fiscal, taxarea inversă nu se aplică la produsele de bază, din cauză că Uniunea Europeană nu şi-a dat acceptul până în acest moment pentru derogare de la condiţiile normale de aplicare a TVA. Era nevoie de o clarificare din partea UE, din cauză că se suspecta că taxarea inversă nu respectă practicile fiscale ale uniunii. Dacă UE nu-şi dă acceptul până la sfârşitul anului 2011, prevederea nu mai este valabilă. OUG nr. 54/2010 prevede, la art. II, că taxarea inversă la produsele enumerate mai sus se aplică „începând cu a zecea zi următoare comunicării de către Consiliul Uniunii Europene a aprobării derogării pentru aplicarea acestor prevederi, până pe 31 decembrie 2011“. Comunicarea de la Consiliul UE trebuie dată publicităţii de autorităţile în materie fiscală pe site-ul www.mfinante.ro.
Un prim pas a făcut UE în sprijinul taxării inverse la începutul anului 2011, când cererea României pentru taxarea inversă a fost aprobată de Direcţia Generală de Taxare şi Uniune Vamală din cadrul Uniunii Europene. Acum se aşteaptă răspunsul Consiliului Uniunii.
Ce se taxează invers
Potrivit legislaţiei fiscale, în prezent, taxarea inversă se aplică în cazul: „Livrării de deşeuri şi materii prime secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicată“. De asemenea, se mai aplică în cazul „livrării de masă lemnoasă şi materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare“.
